Editura Evenimentul si Capital

Cum deosebim o bijuterie autentică de un fals?

89dd0895c2a1117b496a674117c84ac1
Autor: | | 0 Comentarii | 0 Vizualizari

Goana după cadourile de Crăciun îi poartă în această perioadă, pe tot mai mulţi români, spre magazinele care vând bijuterii. Deşi pe piaţă se găsesc podoabe pentru toate buzunarele, cumpărătorii trebuie să fie atenţi, în special, la cele scumpe.

Şi asta pentru că, reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) spun că numărul reclamaţiilor privind falsurile este din ce în ce mai mare. Fie că gramajul nu a fost corespunzător sau piatra preţioasă ori perla nu erau veritabile, mulţi comercianţi vând încă bijuterii la fel de scumpe ca cele autentice. Din cauza numărului mare de reclamaţii, dar şi pentru a veni în sprijinul cumpărătorului, reprezentanţii ANPC recomandă consultarea "Ghidului cumpărătorului de bunuri din metale şi pietre preţioase", disponibil pe site-ul instituţiei. Autorizaţie specială pentru vânzători Potrivit acestuia, atunci când comercializează bijuterii, vânzătorul trebuie să aibă afişată, într-un loc vizibil, autorizaţia de desfăşurarea de operaţiuni cu metale şi pietre preţioase. De asemenea, ANPC ne sfătuieşte ca, înainte de a cumpăra, să comparăm preţurile, în mai multe magazine de profil. “Nu vă lăsaţi atraşi de ofertele cu preţ bun atunci când faceţi achiziţia repede”, se arată în ghidul cumpărătorului. Plata cu cardul sau ordin de plată Şi pentru că sumele necesare achiziţionării de bijuterii pot fi foarte mari, este recomandată plata cu cardul sau chiar prin ordin de plată. “Desigur plata se poate realiza şi cu bani, în numerar, dar dacă suma este foarte mare, recomandarea este să încercaţi o metodă mai simplă, care să nu necesite vehicularea de sume importante asupra dumeavoastră “, potrivit aceleiaşi surse. Achiziţia trebuie însoţită întotdeauna de bon sau factură fiscală şi certificat de garanţie. În plus, trebuie verificat dacă livrarea sau service-ul după vânzare sunt incluse în preţ Cum recunoaştem metalele preţioase Potrivit BNR, în România sunt considerate metale preţioase aurul, argintul şi metalele platinice, precum platina, paladiul, ruteniul, rhodiul, osmiul şi iridiul. Acestea din urmă nu se întâlnesc, de regulă, ca atare în bijuterii, ci sub formă de aliaje, împreună cu celelalte metale preţioase. Titlul metalului Titlul metalului reprezintă proporţia de metal preţios fin conţinută de o bijuterie, exprimată în miimi. În România, titlurile legale sunt următoarele:

  • pentru aur: 375‰; 500‰; 585‰; 750‰; 833‰; 900‰; 916‰ si aur fin 999‰;
  • pentru argint: 750‰; 800‰; 875‰; 916‰; 925‰ si argint fin 999‰;
  • pentru platina: 950‰;
  • pentru paladiu: 950‰.
O terminologie mai veche este uneori folosită pentru a simboliza titlul aurului şi foloseşte ca unitate de măsura karatul, prescurtat Kt. sau K. Astfel, aurul fin, marcat 999‰, mai este descris ca aur de 24 Kt., ceea ce înseamnă că din 24 de părţi ale unui întreg, toate 24 sunt aur fin. Pentru un obiect din aur de 14 Kt, 585‰, de exemplu, numai 14 părţi sunt aur fin, restul de 10 părţi, până la 24, fiind constituite din alte metale aliate. Marcajul În ceea ce priveşte marca bijuteriei, pentru a întruni condiţiile legale la vânzare, toate bijuteriile şi obiectele din metale preţioase trebuie să fie marcate cu :
  • marca de certificare sau marca statului
  • marca de garanţie proprie, respectiv semnul individual stabilit şi înregistrat la ANPC de către importator sau vânzatorul cu amănuntul.
  • marca titlului, care reprezintă semnul convenţional, diferit în functie de titlul metalului preţios, care se aplică pe bijuterii de către producător.
Pe de altă parte, ANPC spune că existenţa mărcii de certificare este suficientă în absenţa altor semne de marcaj, pentru că aceasta este distinctivă pentru fiecare tip de metal preţios. De asemenea, o marcă de garanţie proprie, aplicată fără marca de titlu, nu reprezintă o garanţie reală, acest lucru fiind sancţionat de lege. Preţul Preţul metalelor preţioase practicat de comercianţi nu reprezintă un preţ impus, ci mai degrabă un preţ al pieţei, format în cea mai mare parte, în funcţie de cotatia gramului de aur fin, dată de BNR. În preţul unui obiect din metale preţioase nu este reflectat numai gramajul de aur fin conţinut, ci şi o parte dată de manoperă, raritate sau brand. Un alt lucru ce poate genera confuzii este culoarea aurului din bijuterii. Aceasta culoare poate fi, în majoritatea cazurilor, galbenă, roşcată, sau albă. Astfel, nuanţa este dată de metalele de aliere, şi nu de un tip diferit de aur. Astfel:
  • pentru aurul galben, aliajul folosit poate cuprinde A u, Ag, Zn, Cu
  • pentru aur roşcat: Au, Cu
  • pentru aur alb: Au, Ag, Zn, Ni sau Au, Ag, Pd
Citiţi mâine pe evz.ro cum deosebiţi pietrele preţioase de imitaţii

Val de aer rece peste România, joi! Cât va ține gerul și ce spun meteorologii

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Economie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei