Editura Evenimentul si Capital

Cum au început comuniștii operațiunea de spălare a creierelor în școli

Guvernul Petru Groza i-a mobilizat pe profesori ca „să-i pregătească pe tineri pentru o viață nouă”
Autor: | | 8 Comentarii | 1312 Vizualizari

Victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naţional- socialiste în al Doilea Război Mondial a dus la extinderea influenţei acesteia până în zona centrală a Europei, acoperind cu umbra sa totalitară inclusiv România.

Astfel că a început un proces de dezrădăcinare, de schimbare a vechilor reflexe instituționale și politice, considerate retrograde și dăunătoare, responsabile pentru starea deplorabilă a muncitorului român. Presiunea Partidului Comunist s-a manifestat treptat, lipsa unei fundaţii solide înainte de 1944 îngreunând manevrele de preluare a puterii. Chiar şi aşa, asaltul minorităţii s-a derulat implacabil, mici pachete de rezistenţă simbolice fiind eliminate până la sfârşitul lui 1947.

Opera de exorcizare a demonilor naziști

Mişcarea de tabula rasa nu a fost benevolă, evident, dar ea a fost facilitată de vinovăţia pe care o parte a societăţii româneşti a resimţit-o la încheierea conflictului mondial. Păcatul asocierii cu regimul lui Adolf Hitler trebuia plătit, iar comuniștii autohtoni au avut grijă să-și aroge funcția de judecători. Imediat după 23 august 1944 a început opera de defascizare, de exorcizare a demonilor nazişti care au bântuit în a doua jumătate a anilor ’30 şi mai ales în perioada regimului militar al mareşalului Antonescu. Deoarece pericolul fascist era ubicuu, transformările şi epurările au fost proporţionale. Sub masca defascizării sau a democratizării se afla chipul comunizării.

Școala trebuia controlată politic

Un domeniu foarte important, primordial pentru reuşita Partidului Comunist de diseminare a ideilor sale, era învăţământul, indiferent de nivel - dacă vorbim de învăţământul primar, conceptul de tabula rasa al lui Locke are un coeficient de aplicabilitate semnificativ, modelarea personalităţii copiilor fiind la îndemână, din moment ce omul nu se naşte cu principii, ci le capătă empiric, prin experienţă. Școala trebuia controlată politic, „trebuia să pregătească tineretul țării pentru viața aceasta nouă, pentru societatea cea nouă, pentru orânduirea cea nouă fără clase, pentru noul fel de viață al oamenilor, pentru viața socialistă.”1 Până acolo era însă un drum lung. Ca şi în alte părţi, şi aici a funcţionat aceeaşi idee a decontaminării. Toţi cei care aveau simpatii de extremă-dreapta trebuiau îndepărtaţi, compromiterea lor, în primul rând morală, fiind incompatibilă cu misiunea nobilă de a preda copiilor şi tinerilor. De asemenea, ideologizarea cât mai amplă a învățământului public era un alt obiectiv important, cu toate că sub ministeriatul social-democratului Ștefan Voitec realizările nu au fost pe măsura așteptărilor.

Profesorii, „instrumente docile ale acestei propagande”

Din perspectivă comunistă, situaţia învăţământului la momentul 23 august 1944 era „gravă.” Un raport de la începutul anului 1945 raporta faptul că „în şcoală se făcuse o intensă propagandă fascistă, atât prin organizaţiile para-şcolare (...) cât şi prin felul cum erau alcătuite programele analitice şi manualele didactice.”2 La această situație dificilă au contribuit și profesorii care, atunci „când nu erau fasciști notorii (...) deveniseră instrumente docile ale acestei propagande.” De asemenea, profesorii mai erau acuzaţi de a fi „cultivatori ai obscurantismului, propovăduitori ai urii de rasă şi ai şovinismului.”3


FOTO; Ministrul Educației, Ștefan Voitec, a susținut ideologizarea învățămânului. În imagine, decorând-o pe Elena Ceaușescu FOTO: ARHIVA COMUNISMULUI



Academicienii, invitați să coboare în mijlocul poporului

Ca parte a acestui efort de reconstruire, de reconfigurare ideologică după anii carlişti şi, mai ales, antonescieni, a fost şi apariţia, în ianuarie 1945 la Bucureşti, a noii reviste oficiale a Ministerului Educaţiei Naţionale – „Noua Şcoală Românească.” Încă de la primul număr se vorbeşte despre rolul şcolii în noul context socio-politic. Aceasta trebuie să „corespundă cerin ţelor vremii şi adevăratelor interese ale poporului.” Nu se poate atinge obiectivul specificat dacă statul român nu este capabil să le „asigure acestora o existență materială demnă, un cadru de democrație progresistă.” Referindu- se la uni ver sităţi şi mari institute de cercetare, Voitec doreşte ca studiile superioare să nu mai reprezinte un vis inaccesibil pentru cei mulţi, mediul academic să nu mai fie o lume care trăieşte într-un turn de fildeş, ci „să coboare în mijlocul poporului (...) să i se dea cultura şi lumina la care e îndreptăţit.”4

Partea bună: alfabetizarea

Principiul democratizării învăţământului nu este greşit ( chiar dacă textul nu este explicit în acest sens, este vorba şi de învăţământ gratuit şi obligatoriu, alt mod de a coborî cultura în mijlocul poporului fiind greu de imaginat ) dar elementele de îndoctrinare care vin odată cu deschiderea către cetăţenii mai puţin privilegiaţi material fac ca gestul viitoarei coaliţii dominate de comunişti să îşi piardă sensul iniţial. Un anumit nivel de îndoctrinare a elevilor și studenților a existat și în perioada interbelică, totuși, nu se compară cu valul ideologic pregătit de Partidul Comunist. Pe de altă parte, nu se pot nega beneficiile alfabetizării şi dezvoltării unei infrastructuri şcolare decente.

Dascălii, instruiți pentru „combaterea fascismului”

În primăvara anului 1945, la puţin timp după instalarea guvernului Petru Groza, se constituie o comisie care să se ocupe cu reforma învăţământului. Nu era neapărat o chestiune de structură – singurele schimbări notabile înainte de adoptarea legii învăţământului din 3 august 1948 fiind adoptarea sistemului gimnaziului unic de patru ani la 23 martie 1945, a cărei raţiune era realizarea „pentru toţi copiii a egalităţii mult dorite (...) ea va constitui un început de dreptate socială”5, şi eliminarea sau modificarea manualelor în sensul dorit de regim – ci de o adevărată „dezintoxicare” a vieţii şcolare şi universitare. Astfel că principalele ţinte sunt, în primul rând, „desfascizarea învăţământului şi combaterea analfabetismului.”

Schimbarea mentalității copiilor

Lovitura CRUNTA pentru Elena Udrea. Decizie FARA PRECEDENT in justitie! Iubita lui Alexandrov, DEVASTATA de veste

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI