Evenimentul Zilei > Istoria secreta > Cum arătau în realitate Ștefan cel Mare sau Mircea cel Bătrân. Reconstrucții faciale senzaționale, făcute de un român. Istoria secretă
Cum arătau în realitate Ștefan cel Mare sau Mircea cel Bătrân. Reconstrucții faciale senzaționale, făcute de un român. Istoria secretă

Cum arătau în realitate Ștefan cel Mare sau Mircea cel Bătrân. Reconstrucții faciale senzaționale, făcute de un român. Istoria secretă

Ne-am obișnuit ca despre personalități istorice să avem imaginea pe care ne-au lăsat-o artiștii vremurilor trecute. Dar cum arătau, de fapt, modelele sculpturilor sau tablourilor pe care le vedem astăzi reproduse în mai toate manualele de istorie?

Este întrebarea la care încearcă să răspundă Florin Roștariu, cunoscut cititorilor Evenimentului Istoric drept un maestru al tehnicii colorizării imaginilor vechi. Iată un exemplu de domnitor român extrem de cunoscut.

Noua tehnică de reconstrucție a fețelor se bazează pe o bună cunoaștere a istoriei artelor plastice. Practic, înțelegând procesele de transformare a imaginii reale a modelului, în funcție de tehnicile fiecărei perioade, printr-un proces invers, se ajunge la fața celui pictat, sculptat.

Traian, sculptura si reconstructie

 

 

 

 

 

 

Avem astăzi câteva lucrări de acest gen ale lui Roștariu și se vede cum, la Împăratul Traian, a păstrat liniile maestrului antic, știută fiind aplecarea spre detalii a sculptorilor romani.

Stefan cel Mare

 

 

 

 

 

 

La fel a procedat și la Tudor Vladimirescu, portretul revoluționarului român fiind făcut tot cu atenție, pentru a respecta ”originalul”.

Tudor Vladimirescu, original si reconstructie

 

 

 

 

 

 

Problema apare la reprezentări ale voievozilor, păstrate doar în tablourile votive ale ctitoriilor, Ștefan cel Mare sau Mircea cel Bătrân lucrând mult și imaginația celui care procesează reconstrucția.

Mircea cel Batran reconstructie

Nu rata ultimul număr din Evenimentul Istoric

Retragerea trupelor americanilor și ale aliaților lor și căderea rapidă a regimului de la Kabul au readus Afganistanul în actualitate, după ce, în 20 de ani de război, ținutul muntos oriental ajunsese cumva în „memoria pasivă” a lumii occidentale.

Invazia URSS în Afganistan, din 24-27 decembrie 1979, a însemnat pentru președintele Republicii Socialiste România un nou prilej de a își afirma „independența” față de Marele Urs, cel puțin în materie de politică externă. El avea deja experiența beneficiilor pe care i le-a adus, atât pe plan intern cât și extern, atitudinea din august 1968, când a condamnat public invadarea Cehoslovaciei.

În 1968, cu un singur discurs reușise să devină „cel mai iubit fiu al poporului” român și „copilul teribil” al Blocului Estic, în ochii occidentalilor. Cum a reușit Nicolae Ceaușescu să iasă în evidență și în 1979, descoperiți pe larg în revista Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro.

În cele 124 de pagini ale revistei Evenimentul Istoric, ai ocazia să descoperi și mărturii neștiute despre monahul Arsenie Papacioc și motivele ce l-au trimis în închisoare în 1958.