Evenimentul Zilei > EVZ Special > Cum a ratat scriitorul Ion Băieșu un meci memorabil, în R.F.G: „Marș în cameră, haimana”
Cum a ratat scriitorul Ion Băieșu un meci memorabil, în R.F.G: „Marș în cameră, haimana”

Cum a ratat scriitorul Ion Băieșu un meci memorabil, în R.F.G: „Marș în cameră, haimana”

Ion Băieșu, unul dintre cei mai de succes scriitori ai anilor ‘70-’80, a trăit un fiasco în timpul unei deplasări în Germania Federală, la Hamburg, în 1983.

Cornel Dinu a evaluat situația invitaților înainte ca avionul să ajungă la Hamburg. „Cu puțin timp înainte de aterizare făcui un tur printre pasageri. În spate, la conducere, trona Fănuș. Se rupsese sigilul la ceva sticle de <<vizki>> și efectele erau vizibile. Guță bea în compartimentul de vipuri din față.”

Ajuns la hotel, Ion Băieșu a capitulat și s-a culcat, iar colegul său de cameră, Fănuș Neagu, a rămas responsabil cu buna dispoziție. Însă, târziu în noapte, „Fănuș, cu o gașcă de transfugi veniți să ne salute, îl smuci pe Guță din ghearele lui Moș Ene și direct în St. Pauli. Cartierul acela de peirzanie occidentală programtă”, povestește Dinu. Care, ulterior, la o oră mică a dimineții s-a dus să verifice camera celor doi scriitori.

„Ei bine, de la începutul culoarului pe care se afla reședința lor, te izbea un miros înfiorător de ceapă și pește. Am bătut civilizat la ușă, dar nu era nevoie să mi se deschidă, era întredeschisă. Înăuntru, spectacol la care nu puteai decât să te minunezi.

Amândoi stăteau într-un „desabie” de vis, adică chiloți și maieu, în picioare, în jurul mesei. Pe care tronau scrumbii argintii, ceapă, lipie și vreo cinci șase sticle cu apă acidulată. Doar o sticlă, restul , în frigider, la rece, pentru șpriț.”

În ziua meciului, Ion Băieșu era într-o formă fizică foarte proastă. Delegația dinamovistă se îmbarcase în autocar, pentru a pleca la stadion, dar două locuri rămăseseră neocupate: cele ale lui Băieșu și Neagu: „Cu Fănuș nu erau probleme. S-a urcat direct, îmbrăcat în aceeași haină de piele de tip Gestapo (…). Din spate însă încerca să-l ajungă, bătând aerul cu mâinile a echilibru, Guțică. Era praf!… Văzându-l, Fănuș coborî din mașină:

– Marș în cameră, haimana! Ești pulbere și nu pot să mă compromit cu tine. Să-ți fie rușine.! Ți-am spus să nu te îmbeți (…)”

PAGINA ANTERIOARA CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE