Cum a fost convins Carl Gustav Jung să scrie ultima sa carte - „Omul și simbolurile sale”
Editura Evenimentul si Capital

Cum a fost convins Carl Gustav Jung să scrie ultima sa carte - „Omul și simbolurile sale”

Karl Gustav Jung
Autor: | | 0 Comentarii | 959 Vizualizari

Fiecare carte ascunde în paginile ei cel puțin o poveste. Dar foarte puține au, dincolo de copertele sale, una dintre cele mai neobișnuite, profunde și complexe povești, așa cum este cea mai recentă lansare a Editurii Trei, „Omul și simbolurile sale”, singura carte scrisă și dedicată de Carl Gustav Jung publicului larg.

Apărută, nu întâmplător, în colecția „Misterele inconștientului colectiv”, ea spune în primul rând o poveste despre împrejurări fericite, despre legături între oameni și întâlniri deloc întâmplătoare și, nu în ultimul rând, despre o încununare a unei opere esențiale în domeniul psihologiei și psihanalizei.

Nu numai că aceasta este ultima carte dintre cele scrise de celebrul medic, psihiatru și psiholog elvețian, dar „Omul și simbolurile sale” este și cea cu care s-a încheiat viața celui care a creat domeniul psihologiei analitice, o carte pe care inițial a refuzat să o scrie.Prietenii lui vor fi de acord cu mine când afirm că Jung era un om care lua deciziile în mod categoric. Analiza problema cu atenție și fără grabă; iar în momentul în care oferea răspunsul, de obicei era final. M-am întors la Londra extrem de dezamăgit, fiind convins că refuzul lui Jung era unul definitiv”, povestește John Freeman, jurnalist BBC, care a decedat în 2014, la 99 de ani și care a avut o relație cu totul specială cu celebrul analist.

El a realizat, în anul 1959, un interviu amplu cu dr. Jung în Zurich. Freeman a devenit celebru pentru faptul că a creat un stil unic de intervievare, cu spatele la cameră și dincolo de ochii privitorilor, astfel încât aceștia să se concentreze numai pe subiectul din fața obiectivului. Singura excepție a fost chiar această discuție cu renumitul psihiatru, despre a cărui operă, la vremea respectivă, nu știa mai nimic. Acesta a fost însă începutul unei frumoase prietenii, despre care jurnalistul mărturisea că „a însemnat foarte mult pentru mine și de care sper că s-a bucurat și Jung, în ultimii ani ai vieții sale”.

Interviul a fost văzut, printre alți telespectatori, și de Wolfgang Foges, managerul editurii londoneze Aldus Books din Londra care, încă din copilărie, de când a locuit la Viena, în apropierea reședinței lui Freud, era interesat de psihologia modernă și de evoluția ei. Remarcând relația specială a jurnalistului cu Jung și ascultând acest interviu, el a realizat că, spre deosebire de Freud, ale cărui idei și teorii erau binecunoscute în Occident, cele ale lui Jung nu s-au bucurat de o asemenea răspândire. Acest lucru se întâmpla pentru că erau considerate atunci mult prea ermetice, deși el a lărgit granițele analizei inconștientului personal, introducând conceptul de „inconștient colectiv” și abordând o zonă mai largă de simboluri la care oamenii s-au raportat și cu care au trăit din cele mai vechi timpuri prin intermediul legendelor, religiei și al spiritualității. Al doilea motiv a fost și acela că Jung nu a încercat să își promoveze munca pe înțelesul tuturor.

Fascinat de prezența lui Jung în acest interviu și de modul cum vorbea, Foges și-a dorit în acel moment să îl convingă pe acesta să își exprime esența creației sale într-un text, pe înțelesul tuturor, intuind valoarea inestimabilă a acestor informații pentru cunoașterea umană. El a văzut în John Freeman un aliat puternic, astfel ca demersul său să fie încununat de succes. Însă nu a fost. Sau cel puțin nu prima dată, după cum notează jurnalistul. „M-a ascultat în grădina lui, timp de două ore, aproape fără întrerupere, după care a zis: «Nu». A spus-o în cel mai frumos fel posibil, însă deosebit de ferm; nu a încercat niciodată să își popularizeze munca și era sigur că nu ar putea-o face cu succes în acel moment; în tot cazul, era în vârstă și mai degrabă obosit – un asemenea angajament de lungă durată și asupra căruia avea atâtea dubii nu îl atrăgea în niciun fel”, mărturisea Freeman.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate