Serviciul Federal de Securitate (FSB) a scurs în presa rusă înregistrarea reţinerii diplomatului român, al cărui predecesor a fost filat şi el.
Interesul "colaboratorilor SIE" din Ambasada României la Moscova pentru cetăţenii ruşi şi moldoveni care aveau acces la informaţii secrete a fost remarcat de agenţii FSB încă din anul 2008, de pe vremea predecesorului diplomatului Gabriel Grecu, Dinu Pistol, scrie publicaţia "Komsomolskaia Pravda". Aceasta şi mai multe televiziuni din Rusia au intrat în posesia filmului reţinerii lui Grecu, la Moscova, în Centrul Comercial Favorit.
Trădat de informator
Potrivit "Komsomolskaia Pravda", Dinu Pistol ar fi recrutat un cetăţean rus de la care primea informaţii despre situaţia economică şi politică din Transnistria şi Republica Moldova, în schimbul unor sume în valută.
Informaţiile, care nu erau însă secrete, ajungeau la Pistol prin intermediul cutiilor pentru păstrarea obiectelor personale ale clienţilor supermarketurilor moscovite.
Cel care i-a cerut rusului informaţii secrete, cu caracter militar, a fost succesorul lui Dinu Pistol în funcţia de secretar I al Ambasadei României la Moscova, Gabriel Grecu. Informatorul a simţit că "miroase a trădare" şi a anunţat serviciile de contraspionaj, adaugă sursa citată, neprecizând însă data flagrantului.
Trupele din Transnistria, "un os în gât pentru români"
Ziariştii de la "Komsomolskaia Pravda" scriu că Bucureştiul are interesul ca, mai devreme sau mai târziu, Republica Moldova, Transnistria şi regiunile Cernăuţi şi Odesa, din Ucraina, să intre în componenţa României pe cale paşnică.
Astfel încearcă să explice publicaţia rusă interesul pentru informaţii secrete privind situaţia din aceste zone. "Flota rusă de la Marea Neagră şi trupele de menţinere a păcii din Transnistria sunt ca un os în gât pentru români", scriu ziariştii ruşi.
MAE: un diplomat rus va trebui să plece din România
Un diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, cu rang de secretar I, a fost declarat persona non grata şi trebuie să părăsească România în 48 de ore, a anunţat ieri Ministerul Afacerilor Externe (MAE), aceasta fiind o reacţie la măsura similară adoptată de Moscova în cazul lui Grecu.
MAE a condamnat, într-un comunicat, "încălcarea gravă de către autorităţile Federaţiei Ruse a prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice, din 1961, prin reţinerea, în cursul zilei de 16 august 2010, a unui diplomat român acreditat la Moscova, precum şi prin tratamentul complet neadecvat aplicat acestuia".
Diplomaţia românească subliniază că, potrivit convenţiei amintite, "persoana agentului diplomatic este inviolabilă, şi acesta nu poate fi supus niciunei forme de arestare sau detenţie", protecţie care este extinsă şi asupra bunurilor diplomatului. Printre imunităţile de care se bucură membrii corpului diplomatic figurează şi imunitatea de jurisdicţie penală.
Protestul MAE a fost transmis luni seara primului-colaborator al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, convocat de urgenţă la sediul ministerului.
Ieri, Ambasada României la Moscova a comunicat aceeaşi poziţie autorităţilor ruse. În acelaşi timp, se mai arată în text, MAE şi-a exprimat dezacordul ferm faţă de maniera de prezentare publică a incidentului din capiatala rusă. (A contribuit Ana Bâtcă)
STRATEGIA DE SECURITATE
Relaţia cu Rusia, dezbătută în parlament
Membrii comisiilor de politică externă din parlament au discutat, ieri, fără a ajunge la un consens, propunerea de a se aborda expres, în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, relaţia României cu Rusia, potrivit Mediafax. Cealaltă variantă luată în calcul era tratarea relaţiilor cu Moscova la pachet cu alte state.
Membrii comisiilor au amânat emiterea unui aviz pentru Strategia naţională de apărare pentru săptămâna viitoare, când intenţionează să amendeze documentul elaborat de CSAT, inclusiv în domeniul vulnerabilităţilor.