Evenimentul Zilei > Istoria secreta > Cum a ajuns un maghiar să sculpteze Monumentul martirilor de la Moisei, uciși de horthyști. Istoria secretă
Cum a ajuns un maghiar să sculpteze Monumentul martirilor de la Moisei, uciși de horthyști. Istoria secretă

Cum a ajuns un maghiar să sculpteze Monumentul martirilor de la Moisei, uciși de horthyști. Istoria secretă

Pe 14 octombrie 1944, prizonierii români ținuți în lagărul improvizat, în Vișeul de Sus, în gospodăria unui evreu trimis în lagărele de exterminare, sunt ridicați de militari maghiari și duși într-o casă de la marginea localității Moisei.

Satul era evacuat și urma să fie ars aproape în întregime. Era ora 15.00, armatele horthyste se retrăgeau din fața trupelor românești, care, după răsturnarea de situație de la 23 august, eliberau Ardealul pierdut după Pactul Ribbentrop-Molotov.

Prizonierii erau fugari din lagărele de muncă pentru români, prinși de jandarmii maghiari.

În furia retragerii din fața forțelor române, maghiarii au împușcat prizonierii duși la Moisei. Din 31 de oameni, doar 2 au scăpat cu viață.

Masacrul de la Moisei a rămas unul dintre cele mai negre episoade din istoria Ardealului și pe bună dreptate este pomenit în fiecare an, spre neuitare.

Când vorbim de Moisei e imposibil să nu revedem impresionantul monument dedicat celor masacrați în 1944. Când cauți amănunte despre lucrare, vezi că autorul este Gheza Vida și numele te duce, fără să vrei, cu gândul la un maghiar.

Gheza Vida, unul dintre cei mai interesanți ilegaliști comuniști și, totodată, unul dintre cei mai renumiți sculptori români din Secolul XX, era ”notat” ca maghiar, ca naționalitate, în carta membrilor Comitetului Central al PCR, al cărui membru a fost, neîntrerupt, din 1965 până în 11 mai 1980, când a murit, la 67 de ani.

Adevărul este, însă, discutabil, tatăl lui Gheza fiind, se pare, român, iar mama slovacă.

Oricum, mențiunea din carta CC al PCR a fost făcută cu acordul sau măcar știința sa, așa că o luăm de bună.

Atunci cum se face de monumentul care comemorează o atrocitate comisă de maghiari este făcut de un ungur? Explicația e în tinerețea zbuciumată a lui Gheza ”Grigore” Vida.

La numai 19 ani se înscrie în Uniunea Tineretului Comunist. Între 1938 și 1941 este membru al Partidului Comunist Spaniol, dar nu doar un simplu membru, ci și luptător în Războiul Civil, acționând chiar sub comanda lui Valter Roman, între 1937 și 1939. Odată cu retragerea în Franța este prins și petrece doi ani într-un lagăr. Evadează și ajunge la Baia Mare, este concentrat în armata maghiară și ținut într-o companie de muncă până în 1945, când se înrolează în Armata Română și luptă împotriva naziștilor în Cehoslovacia.

Nu am inclus în această scurtă fișă biografică studiile de arte plastice, debutul, pentru că explicația rezonării sale cu drama de la Moisei este în lupta sa antifascistă și de partizan comunist.

De altfel, numele complet al grupului statuar cu 12 coloane este Monumentul Eroilor Antifasciști de la Moisei, un nume care, trebuie să recunoaștem ”dezbracă” incidentul de haina luptei între două naționalități și o înfășoară în mantia luptei între două ideologii.

Tot în convingerile sale stă și explicația pentru care a proiectat Monumentul Ostașului Român de la Carei, locul ultimelor bătălii de eliberare a Ardealului.

Dar, pe de altă parte, dacă tot vorbim de un mânuitor de daltă care îmbină în stilul său tușa dură a proletcultismului cu inspirația telurică, trebuie să recunoaștem că ambele lucrări au fost făcute într-o perioadă în care 23 august era ”revoluția antifascistă și antiimperialistă”.

Publicat in categoriile: Istoria secreta
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: