Documentul a fost redactat în martie 1941 de subordonații celebrului Eugen Cristescu. În pregătirea ofensivei din Est, din 22 iunie 1941, era nevoie de 200 de angajări rapide. Informațiile strânse vizau spioni ruși și legațiile SUA, URSS și Iugoslavia.

 

Cuvintele astea au făcut parte din poveștile pe care bunicii ni le spuneau în șoaptă. Era normal, nimeni nu putea fi erou în basmele despre atacarea Uniunii Sovietice. Mai târziu, cuvintele au apărut în poveștile părinților, dar erau transmise cu voce stinsă, aproape conspirativ. Nici nu avea cum să fie altfel, pentru că alianța cu hitleriștii deschidea rănile de sub cicatrici greu de ascuns.

Totuși, cuvintele „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!” au o semnificație aparte pentru noi, românii, dezbrăcându-le de orice balast politic al alianțelor sau adversităților nefericite, păstrându-le ca pe o lozincă a nemeritat uitatei reunificări cu Basarabia.

În jurul episodului din 22 iunie 1941, când mareșalul Ion Antonescu a rostit celebrul îndemn către armatele care urmau să invadeze teritoriul sovietic s-au țesut multe legende – cele mai numeroase fiind rodul denaturării repetate a adevărului - și interesant este că apar mereu informații noi, mici piese care completează mozaicul unui eveniment pe care încă nu-l înțelegem pe deplin.

Cu ajutorul generalului în rezervă Aurel Rogojan descoperim astăzi încă un element care să completeze tabloul acelor evenimente. E vorba de un set de documente din primăvara lui 1941 prin care Eugen Cristescu, șeful Serviciului Special de Informații al Președinției Consiliului de Miniștri, prezintă situația operativă din România, în condițiile în care se știa deja de câteva luni bune că Germania hitleristă va încerca invadarea Rusiei staliniste.

Câteva cuvinte merită personajele din povestea completată de aceste documente.

Eugen Cristescu preluase serviciul aflat direct în subordinea lui Ion Antonescu în luna noiembrie 1940, dar a lucrat mai „eficient” abia după ce Consiliul de Miniștri a scăpat de asocierea cu Garda de Fier, în ianuarie 1941. SSI-ul lui Cristescu avea să intre în istorie prin acțiunile axate pe operațiuni de strângere de informații mai mult despre comuniștii din România și despre acțiunile sovieticilor pe teritoriul țării noastre, atât cât mai rămăsese din ea, după trei tratate care au smuls teritorii vaste. În 1941, Cristescu abia se organiza pentru combaterea spionajului sovietic, dar nu era singurul. În februarie 1941, un raport al germanilor spunea că doar militarii români instruiți de aliații din Axă pot fi folosiți.

Documentele noastre sunt din martie-aprilie 1941, fiind legate de reorganizarea contraspionajului românesc. Data e importantă privind operațiunile de pregătire a ofensivei din Est, pentru că în mai era așteptat la București generalul Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11.

Mai trebuie spus că reorganizarea contraspionajului, în special pe linia de combatere a spionajului sovietic, era nevoie să fie făcută repede, pentru a putea include Armata română în operațiunea Munchen. Se spune că generalul Antonescu le ceruse aliaților din Tripartită să fie informat de începerea operațiunilor din Peninsula Balcanică măcar cu două săptămâni înainte, pentru a putea face mobilizarea. Pe 9 iunie, la Predeal, ambasadorul Germaniei i-a înmânat un plic pe care erau scrise doar două cifre și un cuvânt: ”22 iunie”. Era data la care, sub deja cunoscutul îndemn, militarii români aveau să atace Uniunea Sovietică.

Grație și estimării situației informativ – operative și tendințelor în contextul începerii operațiunilor militare în Peninsula Balcanică, spionajul românesc a fost și el pregătit pentru momentul operativ.

Documentul principal pe care îl prezentăm astăzi a fost comunicat pe 30 martie 1941 Președinției Consiliului de Miniștri. El este însoțit de adnotările scrise de mână de Eugen Cristescu, după discuția cu Ion Antonescu și de setul de ordine transmise mai departe, pe 4 aprilie 1941, pentru suplimentarea cheltuielilor.

 

Operațiunea intră în linie dreaptă: 24.000.000 lei anual!

 

Pentru D-l Int. Maior Diaconescu.

NOTĂ 4 aprilie 1941

În vederea intensificării acțiunei contra-informative a Serviciului, s-a intervenit la Ministerul Apărării Naționale pentru a se aproba introducerea în buget a unui număr de 200 agenți, care inițial – pentru încercare – vor fi diurniști, iar apoi vor fi încadrați bugetari în mod acoperit. Suma necesară plății acestui spor de agenți se ridică la circa 1.900.00 lei lunar, sau în total 24.000.000 lei anual, la Capitolul „Personal”.

 

Generalul Ion Antonescu acceptă suplimentarea personalului cu 200 de noi agenți de contraspionaj

 

Rezoluția D-lui General pusă pe adresa Nr. 6881/1941, către Președinția Consiliului de Miniștri, privind intensificarea măsurilor de siguranță pe teritoriu.

30.III.1941

Chestiunea a fost supusă hotărârei D-lui General Antonescu, care a dispus: intensificarea acțiunei contrainformative – special contra spionajului, de acord cu Serv. German. Constatările se vor supune hotărârilor Domniei Sale.

D-Sa a mai dispus întocmirea unui Decret Lege pentru instituirea pedepsei cu moartea pentru spionaj și trădare.

- Se vor lua măsuri pentru întărirea Rezidențelor și Centrelor din Moldova și Dobrogea. C. Inf. va intensifica supravegherea Leg. Sovietice și exponenților ei.

- Pentru cei 200 noi agenți s-a intervenit la M.A.N., care a făcut adresă la Finanțe.

D-l Maior Diaconescu va urmări chestiunea și mă va ține în curent cu dispozițiile luate de Minist. De Finanțe.

Bir. G. și Secția Contra-Informații vor lua măsuri de executare.

(ss) Eug. Cristescu

 

Documentul înaintat de serviul secret Consiliului de Miniștri

 

200 agenți, cari inițial – pentru încercare- vor fi diurniști, iar apoi vor fi încadrați bugetar în mod acoperit. Ca urmare a colaborării cu Serviciul Informații al Armatei Germane, s-au făcut următoarele constatări și prevederi pentru viitor:

Odată cu începerea operațiunilor militare în Peninsula Balcanică, este de prevăzut o puternică ofensivă pe întreg teritoriul României, din partea organelor informative, de toate categoriile, aparținând țărilor inamice Statelor semnatare sau aderente la Pactul Tripartit și, în special, din partea organelor informative sovietice, cari vor acționa – cu mai multă intensitate- în Moldova și Nordul Dobrogei.

Aceste constatări sunt bazate, atât pe informațiunile obținute de către Serviciul Informații al Armatei Germane – cari au fost verificate cu preciziune pe teritoriul Bulgariei și sunt arătate în anexă -, cât și pe informațiunile Serviciului nostru, cari au fost raportate cu Nr. 6881 din 27 Martie 1941.

Ca urmare, în afară de intensificarea acțiunii contra- informativă a organelor noastre de siguranță, poliție și jandarmerie, în care sens acest Serviciu a intervenit cu rugămintea de a se da ordin de către Președinția Consiliului de Miniștri, Serviciul Informații al Armatei Germane a propus ca și în această direcție – a contra-informațiilor – să se acționeze în comun pe teren, așa cum s-a realizat în domeniul contra-sabotajului și al informațiilor, adică prin conjugarea acțiunei agenților Serviciului Informații al Armatei Germane și ai Serviciului nostru.

Este menționat că elementul principal, indicat pentru urmărire, îl constituie agenții sovietici.

În legătură cu această chestiune, Serviciul Informații al Armatei Germane a relevat și atenția deosebită ce trebuiește dată supravegherii reprezentanțelor diplomatice străine de pe teritoriul nostru, și – în special – acelea ale U.R.S.S., Statelor Unite și Iugoslaviei.

Întrucât, în prezent, Serviciul nostru nu posedă pe teritoriul țării decât un foarte redus număr de agenți cu misiune contra-informativă, am intervenit la M.A.N. pentru a se aproba introducerea în buget a unui număr de 200 agenți, cari inițial – pentru încercare- vor fi diurniști, iar apoi vor fi încadrați bugetar în mod acoperit.

Suma necesară acestui spor de agenți se ridică la circa 1.900.000 lei lunar sau, în total 24.000.000 lei anual, la capitolul ”Personal”.

Acest număr de agenți va fi completat cu un număr de agenți ai Serviciului Informații al Armatei Germane, iar materialul contrainformativ, procurat de ambele agenturi, va fi centralizat și verificat, în comun, de centralele ambelor Servicii, trăgându-se concluzii unice, cari – prin Serviciul nostru de Informații- vor fi prezentate Domniei Voastre pentru a aviza și hotărî.

 

ȘEFUL SERVICIULUI SPECIAL DE INFORMAȚII DIRECTOR GENERAL