Amănuntul pe care toată lumea l-a ratat, la angajarea răspunderii, nu privește combinațiile politice, ci garderoba premierului Orban. Și o asemănare între liderul PNL și predecesoarea sa, Viorica Dăncilă.
Guvernul lui Ludovic Orban a trecut, ieri, de primul hop pe care și l-a pus singur în cale. S-a cerut în Parlament, să-și asume răspunderea pe un pachet de legi, unele aflate în dezbatere parlamentară, ceea ce duce automat la inutilitatea procedurii. De fapt, a fost un spectacol în care liberalii au mimat Puterea și pesediștii Opoziția în prezența unui public anemic, într-o sală solemnă, rece și aproape goală.
De frică să nu ajungă iar la putere, unii parlamentari PSD au sosit val-vârtej la muncă într-o zi în care, teoretic, aveau activități în teritoriu. Se împiedicau, în fuga spre aparatele de prezență, de covoare și întrebau cu disperare: „Putem să ne punem prezenți, să fie cvorum, și să plecăm?”. I-a liniștit Florin Iordache, care le-a spus că puteau nici să nu se deranjeze deoarece ședința nu necesită cvorum. „Dacă sunt 5 oameni în sală, și ei sunt suficienți”, a spus deputatul. Acesta privea detașat și condescendent zdroaba colegilor lui.
Ce este asumarea răspunderii
Potrivit explicațiilor din ediția revăzută a Constituției, angajarea răspunderii Guvernului este o procedură parlamentară prin care, pentru a face faţă unei situaţii deosebite ce necesită măsuri urgente, dar care sunt de competenţa Parlamentului, Guvernul urmăreşte adoptarea unor proiecte de lege prin cererea sprijinului Parlamentului.
Guvernul Orban a pregătit un pachet de legi referitoare la unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea în anul 2020, modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane și proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020.
Procedura angajării răspunderii implică două consecinţe: depunerea de către Parlament a unei moţiuni de cenzură, în termen de 3 zile de la prezentare, sau nedepunerea unei moţiuni. Dacă se depune moțiune și este votată, Guvernul este demis. Dacă nu este votată, pachetul de legi se consideră adoptat. Adică, este o procedură indirectă de adoptare a unor legi.
Amendamentul lui Cazanciuc
Singurul pesedist care a luat în serios prezența Guvernului în Parlament a fost senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției. Parlamentarii puteau depune amendamente la proiectele de lege ale Executivului. Termenul a fost foarte scurt, de miercuri pe joi, deci nu a curs cu amendamente. Cazanciuc a depus unul, referitor la la vechimea necesară pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, dar i-a fost respins.
Senatorul a anunțat că va sesiza CCR privire la proiectul privind sistemul judiciar pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea. Legea este în dezbatere parlamentară, iar „INM nu are nicio legătură cu buna funcţionare a sistemului judiciar în ziua de azi, pentru că se referă la perioada de pregătire a magistraţilor”, a explicat Cazanciuc. Senatorul spune că nu se justifică urgența și că nu au existat dezbateri.
Alocațiile și transportul copiilor au devenit brusc foarte importante
Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, suspectat în continuare de grupul din PSD care-i este ostil că face jocurile Puterii, s-a remarcat cu observațiile făcute la Legea Bugetului. Pentru a-i încurca pe liberali, el a propus dublarea alocațiilor pentru copii. Adică, exact ce au făcut și liberalii când erau în Opoziție.
Cum inițiativa, profund populistă, nu poate fi respinsă fără ca politicienii care o votează să nu-și ridice în cap toți părinții și bunicii, Orban, care la rându-i se perpelește de grija transportului copiilor, a parat timid. Nu că nu ar vrea, dar nu mai are de unde deoarece a spus cu gura lui că bugetul pentru anul viitor nu suportă alte cheltuieli.
„Am hotărât să venim cu o lege sau un amendament prin care se dublează alocațiile copiilor, deoarece anul trecut l-a făcut și PNL, și nu cred că au ceva împotrivă să facă același lucru și anul acesta. PSD consideră că, în prezent, alocațiile copiilor sunt prea mici”, a spus Ciolacu.
Premierul a răspuns cu un atac la PSD: „Eu cred că este suficient. Sigur, acum PSD încearcă să ne copieze pe noi. Cred că aceasta competiţie va fi înţeleasă aşa cum trebuie de toţi românii. PSD a fost trei ani la guvernare. PSD putea în trei ani de guvernare să majoreze alocaţiile pentru copii. Cu toate acestea, alocaţiile au fost majorate de către PNL”.
În schimb, cealaltă lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea se referă la transportul intrajudețean. Premierul a plâns de mila copiilor care îngheață în stații, pe care nu-i iau șoferii și care, din acest motiv abandonează școala. Așa a justificat Orban urgența acestei legi. „PSD rămâne prizonierul baronilor roșii, care sunt inițiatorii OUG 51 care a lăsat copiii fără transport pentru școală”, a conchis premierul.
Cochetării politice
Bârfită pe la colțuri, mai ales de colege parlamentare, că bărbaților transparența vice-premierului le era bucuria ochiului, Raluca Turcan a renunțat la ținutele de Tenerife și s-a drapat în negru.
Ca Viorica Dăncilă la ultima moțiune de cenzură, dar ea nu a avut aceeași soartă. Tot de la fosta lideră a partidului s-a inspirat și președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu. Nu la coc, deși la ce podoabă capilară are ar putea încerca, ci la aspect. Consilierii l-au sfătuit să încerce un pensat, un tratament facial pentru a scăpa de look-ul de fioros. Ieri s-a văzut că i-a ascultat, cât de cât.
Premierul Ludovic Orban, la fel ca predecesoarea sa, a slăbit vizibil. Dacă Viorica Dăncilă își prindea fustele cu ace de siguranță, să nu-i cadă de pe ea, Orban poate apela la bretele în caz de urgență sau dacă nu-și schimbă garderoba.
USR și UDMR se dezic de intențiile premierului
Premierul a anunțat că până luni decide dacă Guvernul va adopta Legea Bugetului prin procedura obișnuită-dezbatere parlamentară-sau asumarea răspunderii, ceea ce ar fi o premieră. Principalii parteneri, USR și UDMR, și-au pus mâinile în cap când au auzit asta.
Dan Barna, președinte USR: „Angajarea răspunderii Guvernului pe legea bugetului ar deschide un precedent periculos. I-am spus clar premierului că legea bugetului trebuie discutată în Parlament. Bugetul este cea mai importantă lege”.
Cseke Attila, liderul senatorilor UDMR: „Nu a existat nici un Guvern în ultimii 30 de ani de democrație sau în ultimii 30 de ani după 1989, nu a existat nici un Guvern care și-a asumat răspunderea pe Legea bugetului de stat (...) credem că ar fi un derapaj destul de serios”.