”Cuibul de viespi” partea a II-a. Cum a fost anihilată o rețea româno-daneză care a comis înșelăciuni de 7 milioane de euro

O grupare infracțională româno – daneză, specializată în înşelăciuni şi exploatarea persoanelor, care a produs un prejudiciu de 7 milioane de euro a fost anihilată în urma unei operaţiuni a DIICOT şi a Serviciului de combatere a crimei organizate Arad împreună cu anchetatorii din Danemarca. Liderul grupării şi alte 18 persoane care făceau parte din rețea vor fi aduse pentru audieri, azi, la sediul DIICOT Arad.

Conform informațiilor poliţiştilor români, erau racolate, din județele sărace de la noi, persoane cărora li se promiteau locuri de muncă bine plătite în Danemarca. Totul a pornit de la reclamația unui arădean. Gruparea a acţionat în perioada 2012 – 2014. Când ajungeau acolo, românii erau angajați în firme fantomă, iar în numele lor erau achiziționate diverse bunuri scumpe, în rate, sau erau contractate credite bancare, care nu mai erau rabursate. De toate acestea beneficiau membrii grupării.

Anul trecut, în februarie au fost arestați românii care acționau în statul nordic, iar azi s-a trecut la anihilarea falangei românești a rețelei, fiind efectuate 20 de percheziţii în judeţele Botoşani, Vrancea, şi Mureş.

Peste 100 de persoane au fost victimele acestei reţele de trafic de persoane.

”În urma cooperării polițienești româno-daneze, miercuri 25 februarie 2015, poliția daneză a desfășurat o operațiune de amploare cu denumirea «Cuibul de viespi», pentru destructurarea unei rețele infracționale ai cărei membri sunt bănuiți de săvârșirea infracțiunilor de trafic de ființe umane, fals și înțelaciune”, se arată într-un comunicat emis de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), anul trecut, când s-a consumat prima etapă a acțiunii autorităților.

Presa daneză relata la momentul respectiv faptul că au fost reținuți 20 de indivizi, 17 romani, un imigrant sirian și doi danezi, implicați în trafic de persoane și fraude. Aceștia angajau la muncă în Danemarca români din diverse zone ale țării, dar utilizau datele acestora pentru a înființa firme fantomă, societăți pe care le foloseau ca să recupereze unele taxe de la stat. Pe de altă parte, membrii gruparii, care era condusă de cetățeanul sirian, potrivit presei daneze, sunt acuzați că ar fi folosit aceste date și ca să obțină credite bancare sau ca să achizițineze în rate diverse bunuri scumpe.