Centrul pentru Controlul Bolilor Transmisibile al UE a emis o avertizare de risc despre febra Q, o boală infecţioasă transmisă la om de capre, oi sau vite, cu potenţial bioterorist.
După gripa aviară şi cea porcină, a venit rândul celei caprine să stârnească dezbateri. Cu toate că este o afecţiune uşoară, limitată la anumite zone, febra Q, care se transmite oamenilor de la oi, capre sau vite, poate cauza complicaţii severe, în special la persoane cu boli cronice sau la gravide.
Boala nu este nouă, spun specialiştii, în fiecare an în România fiind diagnosticate cazuri: şase în 2007 şi doar unul în 2009, la Galaţi. În contextul în care în ţări precum Olanda este în acest moment epidemie de febră Q, Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC) a făcut o evaluare de risc în ceea ce priveşte această boală.
„Acţiunea e făcută în condiţiile în care febra Q are potenţial de armă biologică. Dacă brusc apar multe cazuri se poate da o astfel de alertă pentru a se vedea care este situaţia în restul ţărilor. La fel s-a întâmplat anul trecut cu botulismul”, comentează profesorul de epidemiologie Geza Molnar, reprezenant al Ministerului Sănătăţii.
Agricultorii, veterinarii, gravidele - la risc
În România se depistează în medie anual între 5 şi 10 cazuri de febra Q. „Acum vreo 15 ani am avut mai multe îmbolăviri undeva pe lângă Piteşti. Mai întâi fac boala animalele (le afectează tractul respirator). La oameni, afecţiunea evoluează nespecific, cu febră mare, stare generală alterată, manifestări de ordin respirator”, explică profesorul de microbiologie Marian Neguţ, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
La risc să facă febra Q sunt agricultorii, cei care au gospodării proprii, veterinarii. „În multe cazuri nu apar însă simptome, iar diagnosticarea nu e tocmai uşoară şi se poate face mai mult în spitale din centre universitare. În 15%-20% din cazuri boala se cronicizează după un timp îndelungat”, completează epidemiologul Geza Molnar.
Experţii europeni recomandă în special supravegherea cu atenţie acelor aflaţi în grupele de risc, cum ar fi femeile gravide sau pacienţii cu boli vasculare. „Coxiella burnetii, care cauzează febra Q, este un potenţial agent bioterorist iar un sistem de supraveghere a fost dezvoltat în această privinţă, însă nu s-a investigat încă dacă bacteria ar fi putut fi eliberată în mod intenţionat”, se arată în raportul ECDC.
Din 100.000 de oameni expuşi, 5.000 fac forma acută
Dacă în timpul unei epidemii sunt expuşi riscului 100.000 de locuitori, fac boala 10% dintre ei. Jumătate dintre cei care au boala nu prezintă semne, însă 5.000 vor face infecţia acută. Circa 2 la sută (100 de bolnavi) vor face forma cronică a febrei Q, cu risc mare de deces dacă nu sunt trataţi corect.
MANIFESTĂRI LA OM
Febră, pneumonie, semne de hepatită
Febra Q se transmite cel mai frecvent pe cale respiratorie, însă poate fi luată şi dacă oamenii consumă laptele animalelor bolnave. „Între animale - ovine, bovine - se transmite de căpuşe. La om, manifestările sunt de tip gripal, febră, pneumonie, dar şi atingere hepatică. Poate debuta ca o hepatită acută”, mai explică profesorul de epidemiologie Geza Molnar.
La gravide, riscul de complicaţii e mare pentru că infecţia e transmisă de un parazit căruia „îi plac” ţesuturile tinere şi poate provoca avort şi infecţie generalizată.