CSM a făcut o serie de precizări, dezvăluind inclusiv numele magistratului care a coordonat demersul: Andrea Chiş. CSM îl "taxează" şi pe controversatul judecător Cristi Danileţ, cel a afirmat, pe Facebook, despre un articol din ghid, că este „halucinant". Respectivul articol nu doar că nu este unul nou, dar a şi fost introdus în ghid de precedentul CSM, din care făcea parte şi Danileţ.

 

 

„Având în vedere campania mediatică de discreditare și decredibilizate a Consiliului Superior al Magistraturii derulată în ultimele zile de publicațiile de presă Libertatea.ro, Ziar de Cluj.ro, Ziare.com şi Comisarul.ro, cu concursul unor jurnaliști în nume propriu, alături de o persoană ce exercită funcția de magistrat, prin folosirea unui limbaj ce depășește libertatea de exprimare a presei în vederea informării publice, cât și prin răspândirea de informații false cu privire la modul de întocmire a proiectului pus în dezbatere publică și a conținutului acestuia, în vederea unei corecte informări a opiniei publice formulăm următoarele precizări:

 

În cadrul proiectului TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, cod SIPOCA 454/ cod MySMIS 118765, finanțat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, urmează a fi adoptate cinci ghiduri, printre care și Ghidul de bune practici în relația sistemului judiciar cu mass media.

În vederea redactării proiectului de ghid, Consiliul Superior al Magistraturii a desfășurat în perioadele 28.02.-01.03.2019, 14-15.03.2019 și 25-26.03.2019 trei workshop-uri în care au avut loc dezbateri pentru culegerea datelor necesare facilitării redactării acestuia. La dezbateri au participat 25 de jurnaliști, alături de judecători și procurori.

 

Consiliul Superior al Magistraturii a trimis invitații de participare la aceste workshop-uri către toți jurnaliștii acreditați pe lângă Consiliu, cât și tuturor jurnaliștilor acreditați în teritoriu, fiind informați despre workshop-uri prin intermediul curților de apel. Toți jurnaliștii care au răspuns afirmativ invitației au avut ocazia de a participa la cele trei workshop-uri, însă mulți dintre cei invitați fie au refuzat participarea, fie nu au comunicat niciun răspuns, scrie stiripesurse.ro.

Contrar afirmațiilor publice ale unui jurnalist care nu și-a declinat identitatea, inserate în articolul publicat de Libertatea.ro, cum că în cadrul workshop-urilor s-a făcut „terapie în grup”, arătăm că agenda întâlnirilor a fost stabilită împreună cu și sub coordonarea managerului de proiect din acea perioadă, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii doamna judecător Andrea Anamaria Chiş, care a și participat la două dintre întâlniri, fiind dezbătute teme precum standardele CEDO în libertatea de exprimare, Ghidul CEPEJ adoptat în luna decembrie 2018, modalitățile concrete de comunicare publică utilizate de către instituțiile din sistemul judiciar, forma actuală a ghidului de comunicare cu mass media și necesitatea punerii acesteia în acord cu dispozițiile Legii 544/2001, act normativ în vigoare de 18 ani, astfel cum au fost interpretate prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 37/2015, obligatorie pe întreg teritoriul țării de la publicare, cât și alte teme de interes privind comunicarea sistemului judiciar cu mass media.

 

Proiectul ghidului a fost verificat de către direcția legislație din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, fiind avizat pozitiv în sensul corespondenței acestuia cu dispozițiile legale, și aprobat cu observații de Comisia nr. 1 comună din cadrul Consiliului pentru a fi pus în dezbatere publică, observații ce au fost inserate în proiectul ghidului anterior publicării acestuia în procedura transparenței decizionale.

Totodată, față de afirmațiile din data de 09 iunie 2019, formulate de un fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe pagina de Facebook și preluate de către publicațiile de presă Ziare.com și Comisarul.ro, în sensul că au fost inserate dispoziții „halucinante” în ghid, precizăm că dispoziția la care se face referire, respectiv articolul 39 din proiectul ghidului, este în vigoare și în prezent și dispune: „Art. 29 – Principiul de bază este ca şedinţele să fie accesibile tuturor, inclusiv presei, însă instanţa va aprecia, acolo unde este cazul, dacă accesul publicului în sala de judecată trebuie restricţionat sau interzis. Preşedintele completului poate să instituie interdicţii sau să impună restricţii care ţin de specificul cauzei deduse judecăţii. În cazul în care preşedintele decide să interzică accesul publicului şi al reprezentanţilor mass-media în sala de judecată pe durata desfăşurării şedinţei, motivele luării acestei decizii se comunică întotdeauna în mod public.”

 

Articolul 29 din Ghidul de comunicare cu mass media în vigoare, redat anterior, transpune prevederi obligatorii din Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală referitoare la publicitatea, respectiv nepublicitatea ședințelor de judecată și a fost adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2012, menținut în anul 2014, Consiliu în cadrul căruia respectivul judecător a avut calitatea de membru.

 

Având în vedere solicitările primite la Consiliul Superior al Magistraturii în procedura transparenței decizionale, a fost aprobată o dezbatere publică în data de 13 iunie 2019, acesta fiind cadrul legal pentru formularea observațiilor apreciate necesare față de proiectul ghidului de bune practici în relația cu mass media.

 

Consiliul Superior al Magistraturii solicită pe această cale prezentarea poziției instituției de către toate publicațiile de presă și persoanele implicate în propagarea știrilor false cu privire la Proiectul Ghidului de bune practici în relația cu mass media, în vederea respectării adevărului faptic pentru corecta informare a cetățenilor", precizează CSM.

 

Te-ar putea interesa și: