CSM l-a albit pe procurorul Bogdan Pîrlog. Magistratul a fost considerat indezirabil în Afganistan!

CSM l-a albit pe procurorul Bogdan Pîrlog. Magistratul a fost considerat indezirabil în Afganistan!

CSM l-a albit pe procurorul Bogdan Pîrlog. Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acțiunea disciplinară deschisă împotriva procurorului Bogdan Pîrlog.

CSM l-a albit pe procurorul Bogdan Pîrlog. Magistratul este cunoscut pentru faptul că a fost în punctul de comandă al Jandarmeriei, cu ocazia reprimării manifestației anti PSD de la 10 august 2018.

Secția pentru Procurori a CSM a decis să închidă cercetarea disciplinară deschisă pe numele acestuia, după un interviu oferit mass media. Cei de la Secția pentru Procurori au admis o excepție de nulitate absolută. Cu alte cuvinte, probele de la dosar nici măcar nu au mai fost citite.

„Admite exceptia nulitatii absolute a rezolutiei de exercitare a actiunii disciplinare nr.3090/B/08.10.2020, date in lucrarea nr. 20-2106 la data de 14 octombrie 2020. Constata nulitatea actiunii disciplinare formulate de Inspectia Judiciara impotriva paratului Pirlog Bogdan Ciprian, prim-procuror militar adjunct la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti”, se arartă în decizia Secției pentru Procurori din CSM.

Ne puteți urmări și pe Google News

Pentru ce a fost cercetat procurorul

Magistratul Bogdan Pîrlog este procuror militar. Acesta este un personaj controversat, fiind trimis acasă, la propriu, dintr-o misiune a Uniunii Europene, după ce a fost declarat indezirabil.

În anul 2020, Inspecția Judiciară, a demarat o acțiune disciplinară împotriva procurorului Pîrlog. Acuzațiile vizau: „nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul parchetului”. A doua acuzare s-a referit la „obstructionarea activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace”.

Pîrlog a dat un interviu în cursul anului 2020. În cadrul acestuia, procurorul s-a pronunțat în legăturp cu numirilor șefilor de parchete.

„Legat de persoanele numite la șefia parchetelor (Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu), a fost o lovitură dată credibilității demersurilor noastre. Iar faptul că s-a trecut cu bocancii peste opinia Secției pentru procurori a CSM a dat un semnal extraordinar atât în interior, cât și în exteriorul țării. A fost un semnal negativ deosebit”.

„Persoanele numite nu au ce căuta în aceste funcții, dar nu asta este problema. Puteau fi cei mai titrați profesioniști din țară, nu așa trebuiau să se facă numirile (în pofida avizului negativ al CSM – n.r. )”.

Cum a ajuns procurorul un indezirabil pentru UE

Bogdan Pîrlog a fost expulzat din Afganistan pentru grave probleme de comportament. Pe data de 26 martie 2013, autoritățile române au fost informate de comandantul misiunii din Afganistan, Karl Ake Roghe că magistratul român are un comportament total inadecvat.

Astfel, într-un document oficial se vorbește despre faptul că procurorul ar fi cerut un număr nelimitat de zile de concediu medical. Și asta, în timp ce regulamentul misiunii UE, prevedeau doar 20 de zile de pe an.

„Orice zi de concediu medical a dl. Bogdan Pîrlog care excede mai mult de 20 de zile în total, într-o perioada de 12 luni de la momentul plecării în misiune, va fi considerata zi neplătită”, se arată în documentul semnat de Roghe.

„Modul în care domnul Pîrlog a ales să-și exprime interesele, în special comportamentul său persistent, inadecvat unui expert detașat. Alegerea formulărilor și atacurile personale împotriva colegilor nu îndeplinesc cerințele de baza în acest sens. Să fie cât mai clar cu putință. Nu voi lămuri alte acuzații nefondate percepute ca un act de intimidare la adresa consilierilor EUPOL, HR ... Îi solicit domnului Pîrlog să se concentreze urgent asupra sarcinilor și datoriilor sale principale pentru a contribui la mandatul Misiunii. În loc sa creeze dispute privind interpretarea procedurilor și a drepturilor la concediul medical. În cazul nerespectării acestor instrucțiuni, va fi luata în considerare o cerere de repatriere”, mai scria Roghe