Instituţia care ar trebui să fie garantul justiţiei încalcă legea şi principiile etice, arată un raport SAR.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) - instituţia care ar trebui să fie garantul justiţiei în România - este mai degrabă un sindicat, tolerant chiar şi cu magistraţii care încalcă legea.
Aceasta este concluzia unei dezbateri organizate, ieri, de Societatea Academică Română (SAR), odată cu lansarea raportului intitulat „CSM - arbitru sau sindicat?”, la care au participat nu doar re prezentanţi ai societăţii civile, ci şi magistraţi.
Potrivit raportului, în ultimii ani CSM a dat dovadă de mult prea multă îngăduinţă faţă de procurorii sau judecătorii pe care ar fi trebuit să-i sancţioneze. În plus, a acceptat chiar ca unii dintre aceştia să iasă la pensie mai de vreme şi să scape astfel de excluderea din magistratură de care erau vizaţi pentru abateri grave.
Făcând trimitere la principiile de la Bangalore (standarde de integritate şi etică în sistemul judiciar, impuse de Organizaţia Naţiunilor Unite), documentul SAR are o singură concluzie: „...e limpede că atunci când CSM nu respectă el însuşi legea, nu poate cere altora să o respecte (...). Conducerea CSM ar trebui să fie un exemplu de conduită, dar are probleme de colaborare cu fosta Securitate şi de încălcare a legii ce limitează numărul de mandate. Acestea sunt violări flagrante ale principiilor de la Bangalore”.
Cât despre soluţii: viitorii membri ai CSM (care ar trebui aleşi în toamna acestui an) să constituie „modele de integritate” care să-i poată sancţiona rapid pe magistraţii certaţi cu legea şi cu etica.
"...e limpede că atunci când CSM nu respectă el însuşi legea, nu poate cere altora să o respecte.“, RAPORTUL „CSM - ARBITRU SAU SINDICAT?”, Societatea Academică din România
OPINIA „ROBELOR”
„Întoarcerea privirii” - practică de bază la CSM
Una dintre principalele probleme pe care le are CSM-ul este îngăduinţa excesivă de care dă dovadă chiar şi faţă de magistraţii puşi sub acuzare de procurorii anticorupţie pentru trafic de influ enţă sau luare de mită, punctează raportul. În primul rând, când s-a pus problema unor mandate de arestare pentru purtătorii de robă, avizul Consiliului a fost obţinut - dacă a fost obţinut - după îndelungi ezitări.
În plus, membrii Consiliului le-au permis unor procurori sau judecători vizaţi de proceduri penale să se pensioneze înainte de soluţionarea definitivă a dosarului lor, notează reprezentanţii societăţii civile. Opinia lor este împărtăşită şi de magistraţi.
„Eu aş dori să văd că problemele legate de integritate sunt rezolvate de către CSM. Până acum însă, principalul mijloc de rezolvare a acestora a fost întoarcerea privirii (...). În întreg sistemul judiciar se vorbeşte despre investigaţiile DNA, care vizează magistraţi. Nu am auzit însă nicio reacţie din partea CSM”, a explicat Lavinia Lefterache, judecător la Curtea de Apel Bucureşti.
CSM tolerează nepotismul
O altă problemă ridicată, de această dată de magistraţi, a fost aceea a nepotismului, care, pentru că e mai mult decât tolerat de CSM, a ajuns să blocheze activitatea unor instanţe.
„Sunt dese cazurile în care judecătorii sunt părinţii avocaţilor. Aş vrea ca această chestiune să fie rezolvată, astfel încât copilul-avocat să nu mai intre în sala unde părintele e judecător”, a continuat Lefterache.
„Noi am decis să publicăm date referitoare la relaţiile de rudenie ale magistraţilor. De aceea, numărul de abţineri a ajuns să fie imens, iar o secţie unde se întâlnesc frecvent rudenii e paralizată”, a punctat şi preşedintele Tribunalului Vrancea, Adrian Neacşu. „Nu am ştiut că fenomenul «tată-fiu» a devenit o problemă. Voi discuta despre asta cu membrii Comisiei juridice”, a apărat onoarea CSM reprezentanta acestuia, Ana Lăbuş.