Memebrii CSM i-au răspuns astăzi procurorului general al României, Augustin Lazăr, și i-au explicat că nu există un conflict instituțional privind solicitarea Comisiei Parlamentare care verifică alegerile din 2009, în urma dezvăluirilor Evz. Mai mult, membrii CSM susțin că dosarul a fost închis și că activitatea parchetelor nu a fost perturbată în nici un mod prin solicitarea adresată de comisia de anchetă constituită la nivelul Parlamentului României
COMUNICAT DE PRESĂ
privind poziţia Consiliului Superior al Magistraturii asupra solicitării Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu referire la legalitatea transmiterii de copii de pe documentele unui dosar penal la solicitarea unei comisii de anchetă a Parlamentului României şi la oportunitatea sesizării Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României.
Consiliul Superior al Magistraturii a analizat atât solicitarea formulată prin adresa nr.1792/C/2017, emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi punctul de vedere referitor la aceleaşi aspecte, cuprins în adresa nr.4C-30/88 din 4 august 2017, transmisă de Parlamentul României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului electoral.
Prin răspunsurile comunicate celor două instituţii publice, ţinând cont de prevederile constituţionale şi legale în vigoare, Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat că solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare exprimarea unei opinii de către Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea atribuţiei sale de garant al independenţei justiţiei, cu privire la legalitatea transmiterii de copii de pe documentele din dosare penale, la solicitarea unei comisii parlamentare de anchetă, presupune interpretarea unor dispoziţii legale, altele decât cele ce privesc organizarea sistemului judiciar, ceea ce ar determina o extindere excesivă a instrumentelor juridice prin care se realizează apărarea independenţei sistemului judiciar, cu atât mai mult cu cât dosarul solicitat a fost deja soluţionat de organul judiciar.
Totodată, valorificând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Consiliul Superior al Magistaturii a considerat că solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la oportunitatea sesizării Curţii Constituţionale cu o cerere de constatare a unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, nu întruneşte cerinţele legale pentru a i se putea da curs, atâta vreme cât nu s-au invocat încălcări ale unor competenţe de ordin constituţional, nu a fost reclamată neîndeplinirea unor acte privind obligaţii ce derivă din dispoziţiile Constituţiei şi nici nu s-a creat vreun blocaj instituţional, activitatea parchetelor nefiind perturbată în nici un mod prin solicitarea adresată de comisia de anchetă constituită la nivelul Parlamentului României.
Răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii transmis Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi vizualizat aici.