Doua opere au avut recent premiera, montate de doi regizori de teatru, Andrei Serban si Alexander Hausvater, la Staatsoper Viena si, respectiv, la Opera Nationala din Bucuresti.
Ambii regizori si-au declarat intentia de a reforma operele „Manon”, de Jules Massenet, si „Trubadurul”, de Giuseppe Verdi, si de a aduce o viziune noua, cu mijloacele moderne si neconventionale ale teatrului, in lucrarile clasice ale celor doi compozitori. Amandoi folosesc videoproiectii in montarile lor, dar daca Hausvater le aduce in exces, Serban le ia in calcul cu moderatie.
Regizorul a facut un film din „Manon” fara sa aiba o camera. Videoproiectiile din finalul lui „Manon” cu marea, cu lanul de trestii continua vizual starea de pe scena. Manon, interpretata de Anna Netrebko, e muribunda si natura participa la suferinta ei, iar videoproiectiile continua emotia, natura participa in furtuna, iar luna din background ajuta in sens filmic muzica.
La Hausvater, artistii proiectati pe ecranele din spate dau un sens tautologic actiunii din scena si nu fac decat sa supradimensioneze vizual trupurile acestora. O alta diferenta majora intre cele doua montari este aceea ca lui Andrei Serban i-a reusit pariul de a face din cantareti actori, ceea ce in spectacolul lui Hausvater nu se intampla.
In „Trubadurul”, interpretii, desi exceptionali din punct de vedere vocal, desi imbracati modern, nu reusesc sa depaseasca gesturile mecanice si sablonarde, care-si pastreaza patetismul din jocul operelor traditionale.
De asemenea, ambii regizori folosesc decupajele unor personaje, in „Manon”- formele unor personaje, oglinda a celor de pe scena, iar in „Trubadurul” lui Hausvater, niste forme humanoide albe. In „Manon”, decupajele reprezinta oameni prinsi intr-o atitudine si fotografiati ca sa semene cu actorii si cantaretii vii, intr-o combinatie stranie de real si ireal, de viata si vis.
Atat Serban, cat si Hausvater au mai montat spectacole de opera. „Povestirile lui Hoffman” din 1993 este cel mai mare succes al celor 15 ani de directorat Ioan Holender la Staatsoper, unde Serban a mai pus in scena „Vaduva Vesela” si „Werther”. Scenografia spectacolului „Trubadurul” este ingenioasa, sub semnatura Vioricai Petrovici, iar Iurie Florea si Tiberiu Soare dirijeaza pe rand spectacolele de la Opera. La realizarea „Trubadurului” mai contribuie si corul pregatit de Stelian Olariu, cutremurator in muzica lui Verdi, alaturi de ansamblul de balet.
Ramane de apreciat in ambele montari conceptia moderna, scenografiile originale, care imbina sincretic muzica, coregrafia si miscarea. Miza acestor spectacole este de a lasa in spate niste tabuuri, precum si depasirea unor prejudecati legate de spectacolul de opera. Lucrarile clasice iau in viziunea acestor regizori o forma contemporana si moderna, in pas cu vremurile noastre, iar efortul lor de a se lupta cu conventiile prestabilite este sisific.