Membrii familiei Pop, din Alba-Iulia, se uită la fiecare bănuţ când fac cumpărăturile. Ei aleg magazinele alimentare cu preţuri mici, după ce nu au mai avut niciun venit din luna decembrie.
Alina şi Sebastian Ioan Pop sunt o familie de tineri din Alba-Iulia care au început să simtă criza pe pielea lor începând cu luna decembrie a anului trecut. Capul familiei este proprietarul unei firme de construcţii şi, până atunci, a avut suficiente contracte încât să le asigure un trai decent soţiei şi băieţelului în vârstă de 3 ani. După ce băncile au început să nu mai dea credite, lucrările au intrat în impas.
Firma nu mai merge şi, din acest motiv, ultimele două luni au fost un calvar pentru familia Pop. „Am trăit din ce am avut, am ajuns să împrumutăm bani de la prieteni, de la rude”, povesteşte Alina. Ea însă este optimistă şi îşi pune speranţa într-un contract pe care firma lui Sebastian are mari şanse să-l obţină în următoarea perioadă.
După ce a fost în concediu de maternitate, acum şi ea îşi caută de lucru, însă fără niciun succes.
Întâi mâncarea, apoi întreţinerea
Cert este că viaţa lor s-a schimbat radical din cauza scăderii veniturilor. Cei 120 de euro pe care îi dau lunar pe chirie par acum o sumă uriaşă şi datoriile pentru întreţinere, gaze şi curent au început să se adune. „Nu am plătit de două luni facturile. Dar ce să facem? Trebuie să şi mâncăm...”, explică Alina. Pentru a consuma mai puţin, ei au devenit mult mai economi: nu mai lasă televizorul şi calculatorul să meargă dacă nu este necesar şi sting becurile atunci când ies dintr-o cameră.
Ea îşi aminteşte că, înainte, „ne permiteam să ne cumpărăm orice de mâncare. Acum, am tăiat de la absolut toate produsele. Nu mai cumpărăm cafea. Acum, cum părăm mai mult cartofi şi varză, pentru că sunt mai ieftine”. De două luni, ei nu au mai ieşit în oraş, nici la mall, nici la restaurant.
Bugetul alocat cumpărăturilor curente a scăzut dramatic. Dacă acum câteva luni cei doi soţi lăsau în supermarket aproximativ 400 de lei pe săptămână, acum această sumă trebuie să le ajungă pentru o lună întreagă.
„Înainte, nu ne uitam la preţurile produselor. Acum, căutăm unde e mai ieftin, chiar şi cu doitrei bani. Mergem la Kaufland ca să luăm lactate mai ieftine, mezelurile le cumpărăm de la Trident, iar fructele şi legumele de la un aprozar. Drămuim fiecare bănuţ”, prezintă Alina strategia de supravieţuire pe care o aplică în această perioadă. Până şi copilul nu mai bea lapte din magazin, ci din piaţă, cumpărat mai ieftin de la ţărani.
În aceste condiţii, nici nu se pune problema ca soţii Pop să-şi mai cumpere ceva de îmbrăcat sau de încălţat. Dacă mai demult încălţămintea care necesita reparaţii era aruncată, acum ei se gândesc să o ducă la cizmar ca să o poată purta în continuare.
Efectele, resimţite şi de comercianţi
Faptul că încet, dar sigur, cumpărătorii încep să-şi schimbe comportamentul de consum a fost observat şi de comercianţi. În timp ce supermaketurile şi hipermarketurile se tem de scăderi ale cifrelor de vânzări, magazinele tip discount profită de ocazie pentru a se impune mai bine pe piaţă.
Românii au început deja să renunţe în parte la produsele care nu sunt absolut necesare, respectiv dulciurile, cafeaua sau băuturile răcoritoare. Un studiu realizat de revista „Piaţa” arată că, în ianuarie 2009, şi vânzarea produselor din carne a fost mai scăzută faţă de aceeaşi perioadă din 2008.
Aceste lucruri se oglindesc deja în încasările comercianţilor. Potrivit studiului, 57,7% dintre retailerii chestionaţi au observat o înclinaţie a clien ţilor spre produsele mai ieftine.
Preţul, criteriu de bază
„Comportamentul de cumpărare nu se schimbă de la o zi la alta. În cazul în care criza va fi de durată, ar putea avea loc şi migraţia spre discounteri”, explică Daniel Gross, director financiar-administrativ la Mini- Max Discount. Clienţii au devenit însă, în ultima perioadă, mai interesaţi ca anii trecuţi de mărcile proprii din magazine, care costă mai puţin.
„Estimăm o atenţie sporită a consumatorilor în ceea ce priveşte preţul produselor la raft şi, prin urmare, o orientare a acestora către magazinele de tip discount”, afirmă Ioana Mărginean, director de marketing la Pludi Market, compania care administrează magazinele Plus Discount. Acest gen de magazine se bazează deja pe un client fidel - structura clienţilor. Aceştia au venituri medii şi mici şi achită o pondere foarte mare din bugetul personal pentru alimentele de bază.
„Ei vor continua să cumpere constant, atât timp cât nu vor rămâne şomeri”, e de părere Gross.
Retailerii spun că vânzări constante s-au înregistrat la produsele de bază - cum sunt cele de panificaţie, dar şi la ţigări şi detergenţi.
LA CROITOR
Scad tarifele la recondiţionările de haine
Soluţia recondiţionărilor hainelor purtate încă nu a prins în rândul populaţiei, chiar dacă bugetele alocate cumpărării de costume, rochii şi bluziţe au scăzut considerabil.
- Pentru una dintre puţinele cooperative meşteşugăreşti specializate care au mai rămas pe piaţă, „Muncă şi Artă”, 70% din activitate reprezintă comenzile ferme de tipul uniformelor pentru armată sau pentru firmele de pază şi protecţie.
- Ponderea reparaţiilor va creşte însă în perioada următoare, estimează Petrică Gheţu, preşedintele cooperativei care are 28 de ateliere în Bucureşti.
- În această perioadă însă se simte sărăcia în aer. Cei care lucrează în domeniu spun că la reparat haine nu vin nici măcar la fel de mulţi oameni ca acum câteva luni.
- „De cinci ani noi nu am mai majorat tarifele. Dar creşte numărul oamenilor săraci, amărâţi, care nu-şi mai permit să comande haine sau să cumpere un produs nou”, ne-a spus Petrică Gheţu. Mai mult, conducerea cooperativei se gândeşte serios să mai reducă tarifele, pentru a-i motiva pe oameni să-şi aducă îmbrăcămintea la recondiţionat.
- „Sperăm să rezistăm, datorită reducerilor şi avantajelor pe care le oferim. Însă, încet-încet, nu vor mai veni nici să repare hainele, pentru că oamenii nu au bani”, spune şeful cooperativei.
- Anul 2009 pare să fie cel mai negru pentru firmele din domeniu. „Cine rezistă anul acesta nici dracul nu îl mai poate închide”, concluzionează Gheţu.
LA CIZMAR
Reparaţia pantofilor, o soluţie încă necăutată
În condiţiile în care nivelul de trai al românilor a scăzut fie din cauza deprecierii leului, fie din cauza tăierii salariilor sau chiar a concedierilor, ne aşteptăm ca oamenii să se gândească de două ori înainte de a arunca o pereche de pantofi care ar putea fi reparaţi.
Însă, în loc să fie din ce în ce mai pline, atelierele de reparaţie a încălţămintei au chiar mai puţini clienţi decât acum câteva luni. Una dintre explicaţiile pe care meşteşugarii le găsesc pentru lipsa clienţilor este vremea destul de frumoasă din această iarnă, care „a ajutat” încălţămintea să nu se deterioreze.
Însă mai sunt şi alte motive. „E o lipsă totală de bani.
Omul mi-a lăsat pantofii la reparat şi nu mai vine să-i ia, pentru că nu are cu ce să plătească”, spune Gheorghe Pană, proprietarul unui atelier aflat în zona Piaţa Matache, din Bucureşti.
La rândul său, Cornel Popa, care are două ateliere de reparaţie a încălţămintei în Capitală, se aşteaptă ca serviciile sale să fie mai căutate în următoarele luni, când oamenii vor constata că nu-şi mai pot permite să-şi cumpere pantofi noi, ca în vremurile bune.
EVOLUŢIE
Importurile ne-au scumpit alimentele
Creşterea importurilor şi devalorizarea monedei naţionale sunt principalele elemente care au cauzat scumpirea alimentelor principale din consum, precum carnea, cartofii sau roşiile. Astfel că, în perioada de iarnă (noiembrie-februarie), România importă peste 90% din alimentele agroalimentare. Cel mai elocvent caz este al roşiilor din Turcia.
Dacă în octombrie încă se mai putea găsi pe piaţă roşii autohtone la un preţ acceptabil de 2,5 lei pe kg, acum cele de import se vând la un preţ de 6,5 lei în pieţe şi mult mai scump în hipermarketuri. Şi la carnea de porc este aceeaşi po veste. Dacă în toamnă găseam la galantar carne de porc la un preţ de 9-10 lei/ kg, acum aceasta costă chiar şi cu 20% mai mult, 12 lei/kg. În pieţele din judeţul Dolj s-au înregistrat printre cele mai mari creş teri de preţ la telemea, aceasta ajun gând de la 11 lei/kg în octombrie 2008 la 18 lei în februarie. (Paul Barbu)
PREŢURI MICI
Hainele şi încălţămintea trec pe locul doi
Când criza subţiază bugetele familiilor, îmbrăcămintea şi încălţămintea trec pe locul al doilea.
Femeile decid să mai poarte hainele din sezonul trecut, iar bărbaţii nu se mai înghesuie să-şi cumpere costume noi. Aceasta, cu atât mai mult cu cât nici evenimente la care trebuie să te îmbraci la patru ace nu vor mai fi la fel de multe ca în anii trecuţi.
Haine noi, dar ieftine
Cei care totuşi vor să-şi înnoiască garderoba sunt nevoiţi să aleagă produse cu preţuri mai mici, îndreptându-şi atenţia către magazinele cu marfă calitativă la preţuri mici şi urmărind perioadele de reduceri.
Cunoscătorii pieţei de profil afirmă că, din cauza crizei, românii vor aloca mai puţini bani pentru achiziţia de îmbrăcăminte şi încălţăminte. În acest context, hainele noi cumpărate la reduceri reprezintă o reţetă pe care companiile îşi bazează succesul.
Ana Maria Cristina, şefa lanţului de magazine de haine la preţuri mici miniPRIX, consideră că „acest tip de magazine poate constitui o soluţie pentru familiile ale căror venituri vor scădea în etapa imediat următoare, iar magazinele mini-PRIX în mod particular vor traversa cu bine această perioadă de criză, în măsura în care vor avea oferte de produse de calitate la preţuri decente”. miniPRIX are patru magazine în Bucureşti şi câte unul în Buzău, Brăila şi Constanţa. Pentru cei care nu pot renunţa la brandurile consacrate, Fashion House Outlet Centre de la marginea Bucureştiului reprezintă un punct de atracţie. „Ne aşteptăm ca tot mai mulţi consumatori să prefere cumpărăturile într-un centru comercial de tip outlet”, datorită reducerilor de 30%-70% la articole din magazine cunoscute în toată lumea, ne-a declarat Răzvan Saguna, managerul de retail al magazinului.
Criză şi la second-hand
Contrar aşteptărilor, vânzările magazinelor de haine şi încălţăminte la mâna a doua au scăzut în ultimele luni.
„Se simte şi la noi criza. Lumea nu mai cumpără cum cumpăra înainte. Intră, se uită, răscoleşte, apoi constată că nu le ajung banii şi pleacă”, spune un vânzător dintrun magazin second-hand.
Lenuţa Constantin, proprietara unui magazin de acest gen situat lângă Piaţa Matache, susţine că vânzările i-au scăzut cu 50%. „Oamenii sunt săraci anul acesta, cu criza. Din septembrie, sunt la limită cu banii, abia îmi acopăr costurile”, spune ea.
CITIŢI ŞI: Ziua în care au aflat ce este criza
Criza globală s-a întâlnit cu domnul Florea la Mioveni
Harta şomajului pe timp de criză
- Citeşte luni, 2 martie, cum afectează criza economică domeniul educaţiei. Cât costă formarea unui copil, cum merge piaţa meditaţiilor şi care sunt dificultăţile cu care se confruntă proprietara unui business tip afterschool.
- Scrie-ne pe adresa romaniincriza@evz.ro despre cum te afectează pe tine criza. Povestea ta poate deveni subiect al campaniei EVZ.