În loc să rezolve problema, politicile de imigrație ale Uniunii Europene încep să afecteze și țările din afara construcției comunitare.
Cel mai recent exemplu este Bosnia Herțegovina, un stat cu majoritate musulmană. În drumul lor spre statele puternic industrializate din Occident, zeci de mii de migranți încearcă să forțeze granița Croației. Mulți reușesc să treacă ilegal frontiera. Alții așteaptă însă de luni întregi în așezările din Bosnia Herțegovina.
Localnicii, deși cei mai mulți sunt musulmani, au ajuns la capătul puterilor. Primarul orașului Bihac, Suhret Fazlici, le-a mărturist reporterilor occidentali că s-au înregistrat sute de încălcări ale legii, iar așa-zișii refugiați manifestă „un comportament militant”. “În primul rând, ar trebui oprită venirea a noi imigranți” și „ar trebui despăgubiți într-un fel localnicii pentru pierderile suferite”, susține Fazici.
Primarul din Bihaci e însă prea mic pentru un război atât de mare. Autoritățile europene și ONG-urile extrem de bogate nu sunt interesate de soarta europenilor, fie ei și musulmani. Au bani numai pentru imigranți.
Comisia Europeană a anunțat recent că suplimentează cu încă 500 000 de euro ajutorul umanitar acordat imigranților care sunt blocați în Balcanii de Vest. O sumă modică, dacă ne gândim că UE a cheltuit din 2015 și până acum 31 de milioane de euro pe proiecte în legătură cu refugiații.
Cel puțin așa spune comisarul european Christos Stylianides. Cei care așteaptă să treacă în Croația sunt însă refugiați numai cu numele.
Până și Organizația Internațională pentru Migrație (un organism al ONU) recunoaște că 80-85 la sută sunt imigranți economici, nu persoane care ar avea nevoie de ajutor.
Coordonatorul local al OIM, Peter Van der Auweraert, spune că 35 la sută dintre aceștia recunosc că sunt pakistanezi (țară în care nu e niciun război), în vreme ce 20 la sută susțin că ar fi din Siria. Mulâi dintre ei mint ca să obțină aziș. Refugiați sau imigranți, cei mai mulți au reușit să-și continue drumul.
„În total, au intrat în Bosnia Herțegovina între 20 000 și 21 000 de oameni de la începutul anului. 4500 se mai află în această țară. Cu alte cuvinte, două treimi dintre imigranți au reușit să intre în Croația ilegal.” Nu e nicio mirare, spun jurnaliștii austrieci, care susțin că imigranții par să-și coordoneze foarte bine mișcările și să evite patrulele grănicerilor.
În marea lor majoritate, imigranții sunt bărbați tineri, echipați cu telefoane de ultimă generație care îi ajută să țină legătura, să se informeze despre condițiile meteo și traseele celor care păzesc frontiera. Mai mult, mulți dintre ei au carduri de debit emise de a Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite în colaborare cu Mastercard.
Aceeași companie a recunoscut anul trecut că, alături de George Soros, participă la un program destinat să "Catalizeze și să accelereze dezvoltarea economică și socială a ... refugiaților și imigranților". Cu alte cuvinte, să-i ajute financiar să intre ilegal în Europa.