Circa 44% din bugetul Uniunii Europene este folosit pentru susţinerea şi încurajarea agriculturii din statele membre, în cadrul Politicii Agricole Comune (CAP).
Michel Barnier, ministrul francez al agriculturii, a declarat că statele din zone afectate de foamete - precum America de Sud şi Africa, ar trebui să adopte o politică agricolă comună, asemănătoare celei existente în Uniunea Europeană (UE), scrie „Financial Times“. Politica Agricolă Comună (Common Agricultural Policy - CAP) este un program care totalizează circa 44% din bugetul UE, garantează preţuri minime de producţie pentru fermieri şi impune tarife comune la import în toate statele membre, pentru toate produsele agricole provenite din exterior. De asemenea, toţi agricultorii din statele membre sunt subvenţionaţi în mod egal. Scopul este acela de a le asigura fermierilor venituri decente şi de a le furniza cetăţenilor UE produse agricole de calitate.
Soluţia propusă de Barnier vine într-un moment delicat pentru omenire, care se confruntă cu începutul unei adevărate crize alimentare. Preţul orezului alb de calitatea B, cel mai bine vândut la export, a atins pe 23 aprilie un nou record la Bursa din Chicago: 894 de dolari pe tonă.
Barnier crede că, deşi statele din Africa sau cele din America de Sud nu sunt constituite într-o uniune sau federaţie, totuşi se pot inspira din modelul european şi pot lupta împreună împotriva foametei, punând bazele unor politici agricole regionale. „Ceea ce se întâmplă acum în lume este rezultatul liberalizării radicale a pieţelor. Nu puteam lăsa hrănirea oamenilor la discreţia capriciilor pieţelor. Este nevoie de o politică agricolă, de intervenţie pentru a stabiliza situaţia“, a declarat Barnier, pentru „Financial Times“. Francezul a adăugat că CAP este un model bun, deoarece asigură o producţie suficientă pentru a hrăni cetăţenii UE.
Hrănirea propriilor cetăţeni, prioritate zero
UE ar putea susţine programe similare CAP, atât financiar, cât şi la nivel consultativ. Fostul ministru francez spune că statele cu probleme alimentare nu trebuie să se concentreze pe export, ci pe hrănirea propriei populaţii. Abia apoi, când problema foametei este stabilizată, aceste state se pot concentra pe exportul surplusurilor de produse agricole. Mai mult, Barnier nu este sigur că Organizaţia Mondială a Comerţului este forul în care trebuie discutate aceste probleme, ci că acesta trebuie găsit după o cercetare amănun- ţită, pentru a se vedea ce instituţie sau organizaţie poate gestiona cel mai bine problema crizei alimentare.
GARDEROBĂ
„Era“ hainelor ieftine s-a încheiat
După ce preţurile la alimente au luat-o în sus accelerat, a venit şi rândul hainelor. Preţul mare al bumbacului, problemele climatice şi scumpirea energiei sunt principalele cauze care ne vor afecta garderoba personală. „Totul pleacă de la energie. Ne confruntăm cu probleme energetice“, a declarat un analist pentru Agenţia Reuters. De asemenea, costurile cu forţa de muncă în China sau India, unii dintre cei mai mari exportatori de îmbrăcăminte, au crescut semnificativ. Astfel, producătorii sunt nevoiţi în cele din urmă să ridice preţurile.