Editura Evenimentul si Capital

Cristi Danileț a PIERDUT DEFINITIV procesul cu Dan Andronic. Motivarea INSTANȚEI în cazul ARHIVA SIPA

Autor: | | 2 Comentarii | 12955 Vizualizari

Cristi Danileț, judecător și fost membru al CSM, a pierdut, definitiv, procesul în care îl acuza pe jurnalistul Dan Andronic de calomnie, în urma dezvăluirilor făcute de „Evenimentul zilei”, în serialul „Dosar Arhiva SIPA”. Magistrații Tribunalului Maramureș au decis, definitiv, respingerea ca nefondat a recursului formulat de Vasilică Cristi Danileț, după ce acesta a invocat o excepție de neconstituționalitate, la scurt timp după ce procurorii au clasat dosarul.

Magistrații Tribunalului Maramureș au decis, definitiv, vineri, respingerea ca nefondat a recursului „formulat de petentul VASILICĂ CRISTI DANILEŢ împotriva încheierii penale nr.1641 din 24.05.2018 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 5625/211/2018”. În primă instanță, în procesul în care fostul judecător CCR l-a acționat în judecată pe jurnalistul Dan Andronic, magistrații de la Cluj-Napoca au stabilit, la data de 24 mai 2018: „În baza art. 29 al 3 din Legea nr. 47/1992 respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate invocată de către petentul VASILICĂ-CRISTI DANILEŢ cu privire la disp. art. 250 din Legea nr. 187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal”.

Danileț a ridicat excepția de neconstituționalitate în cadrul plângerii împotriva soluției de clasare emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca prin care jurnalistul Dan Andronic era scos de sub urmărire penală. Judecător la Tribunalul Cluj, Vasilică Cristi Danileț a depus o plângere penală împotriva jurnalistului Dan Andronic, pentru calomnie. Magistratul a invocat o infracțiune exclusă din Noul Cod Penal: calomnia, motiv pentru care procurorul de caz a dispus clasarea dosarului. Așa cum a declarat Cristi Danileț, citat de clujust.ro, „am urmărit să obțin o decizie prin care să obțin reincriminarea calomniei”. „Nu abandonez ideea”, a spus judecătorul care a adăugat: „Nu mi-a permis instanța să ajung la CCR. Așa că voi cere despăgubiri de la Andronic și EVZ doar în civil”.

Cristi Danileț a depus plângeri penale împotriva lui Dan Andronic și a cotidianului „Evenimentul Zilei” după dezvăluirile făcute în serialul „Dosarul Arhiva SIPA”.

Reamintim că cel care a făcut primul dezvăluirile privind arhiva SIPA, în mai 2017, a fost jurnalistul Dan Andronic care a devoalat în EVZ faptul că mai multe documente au fost copiate din arhiva SIPA, în timp ce era inventariată de comisia desemnată de fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, comisie la care a participat și judecătorul Cristi Dănileț. Urmare dezvăluirilor, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a confirmat copierea a peste 3000 de file din arhiva SIPA și faptul ca acolo au patruns persoane fără certificat ORNIS.

În cadrul acestor dezvăluiri se arată că arăta că Danileț s-a folosit de poziția de la SIPA pentru a copia dosare din arhiva securizată. Materialul s-a bucurat de o popularitate ridicată, iar Danileț a anunțat atunci că îi va cere socoteală jurnalistului Dan Andronic, cel care de altfel a semnalat articolul respectiv.

Motivarea Instanței

Vă prezentăm, în continuare, motivarea care a stat la baza respingerii acțiunii formulată de Cristi Dănileț, așa cum a fost formulată de judecătorul Lucian Buta, de la Judecătoria Cluj-Napoca, menținută de Tribunalul Maramureș, prin sentință definitivă:

„La data de 19.03.2018 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe plângerea formulată de petentul Vasilică-Cristi Danileț împotriva soluției dispuse in dosarul nr. 5667/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca prin care, in temeiul art. 315 al 1 lit b Cpp rap la art. 16 al 1 lit. b Cpp, s-a dispus clasarea cauzei privind săvârșirea de către intimatul Dan Andronic a infracțiunii de calomnie în formă continuată, faptă neincriminată de legea penală în vigoare, respectiv prevăzută de art. 206 Cp 1969. La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr. 5667/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, ordonanța emisa in acest dosar si ordonanța nr. 10/II/2/2018 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca prin care a fost respinsa plângerea împotriva soluției. Chiar prin plângerea introductivă petentul Vasilită-Cristi Danileț a invocat excepția de neconstituționalitate a disp. art. 250 din Legea nr.187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, publicată în M. Of. nr. 757/12.11.2012, solicitând ca, în urma admiterii acesteia textul să fie declarat neconstituțional „în măsura în care se înțelege din conținut său că ar fi abrogat dispozițiile art. 205, 206 și 207 din vechiul cod penal”. În motivarea excepției petentul a arătat că în cursul anului 2017 intimatul, în calitatea sa de jurnalist, a publicat mai multe articole în publicația „Evenimentul zilei” prin care l-a acuzat de comiterea unor fapte care, dacă ar fi adevărate, ar conduce la sancționarea sa penală. În cuprinsul articolelor intimatul a afirmat că petentul a sustras dintr-o arhivă a Ministerului Justiției documente pe care acesta din urmă le-a folosit în mod nepermis. Petentul s-a considerat lezat de afirmațiile respective, motiv pentru care a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca o plângere pentru săvârșirea infracțiunii de calomnie, care a fost clasată întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. A mai arătat petentul că prevederile art. 205, 206 și 207 Cp 1969 referitoare la insultă, calomnie și la proba verității au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 178/2006. Ulterior, prin decizia nr. 62/2007 Curtea Constituțională a decis că aceste dispoziții sunt neconstituționale. Parlamentul României nu a adoptat un alt act normativ care să reintroducă în mod formal în cod aceste prevederi. Ca urmare Curtea Constituțională a pronunțat decizia nr. 206/2013 prin care a decis că, la data publicării acesteia în M. Of. este restabilit, pentru viitor, efectul obligatoriu al deciziei nr. 62/2007 și a aplicării normelor de incriminare a insultei și calomniei prev. de art. 205 și 206 Cp 1969, precum și a disp. art. 207 Cp 1969 privind proba verității. S-a mai arătat de către petent că ulterior, a intrat în vigoare la data de 1.02.2014 Noul Cod Penal. Prin art. 250 din Legea nr.187/2012 s-a abrogat vechiul Cod Penal. Legea nr. 187/2012 a fost publicată în M. Of. nr. 757/12.11.2012, așadar anterior deciziei Curții Constituționale nr. 206/2013. Deși Legea nr.187/2012 a mai suferit modificări ulterioare, niciuna nu a vizat respectarea deciziei Curții în privința normelor de incriminare a insultei și calomniei prev. de art. 205 și 206 Cp 1969, precum și a disp. art. 207 Cp 1969 privind proba verității. Petentul a constatat că, deși deciziile CCR sunt obligatorii, nici din legislația penală actuală nu face parte, în mod formal, infracțiunea de calomnie, situație în care este nevoie de o nouă intervenție a Curții în vederea lămuririi acestei chestiuni. În final, petentul a apreciat că ar fi întrunite „cele 3 condiții prev. de art. 29 din Legea nr.47/1992 privind Curtea Constituțională: articolul invocat este cuprins într-o lege, de existența sau nu în legislația penală a infracțiunii de calomnie depinde soluționarea cauzei declanșate de subsemnatul, respectiv dispoziția din articolul indicat nu a mai fost declarată neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții.” Analizând excepția de neconstituționalitate invocată JCP (Judecătorul de Cameră Preliminară) reține următoarele: Cronologia redată de către petent este corectă, însă, din punct de vedere formal, prevederile art. 250 din Legea nr. 187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal nu au legătură cu soluționarea cauzei de față, iar, din punct de vedere substanțial, există o justă semnificație a omisiunii legiuitorului de a reintroduce în legislația penală calomnia și celelalte texte abrogate. I. Astfel, potrivit art. 29 al 1 din Legea nr. 47/1992 privind Curtea Constituțională este necesar ca prevederea legală considerată neconstituțională să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului (iar nu ca „de existența sau nu în legislația penală a infracțiunii de calomnie să depindă soluționarea cauzei”, cum s-a exprimat petentul). Or, cauza dezincriminării infracțiunii de calomnie nu a fost textul a cărei neconstituționalitate o invocă petentul, ci un alt text: art. I pct. 56 din Legea nr. 178/2006. Astfel cum în mod just s-a reținut în ordonanța nr. 10/II/2/2018 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în urma pronunțării celor 2 decizii ale CCR, Parlamentul României nu a adoptat un alt act normativ ci, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării (art. 61 al. 1 din Constituția României) și-a păstrat poziția de abrogare exprimată prin art. I pct. 56 din Legea nr. 178/2006. Revenind la excepția pendinte, efectul urmărit de către petent și anume incriminarea sau reincriminarea infracțiunii de calomnie nu s-ar putea realiza, nici dpdv logic și nici dpdv juridic, prin controlul de constituționalitate exercitat asupra art. 250 din Legea nr. 187/24.10.2012 ci, eventual, asupra art. I pct. 56 din Legea nr. 178/2006. Însă, o eventuală excepție de neconstituționalitate invocată cu privire la cel din urmă text apare ca inadmisibilă prin prisma art. 29 al 3 din Legea nr. 47/1992 privind Curtea Constituțională (Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale). De altfel, petentul nu are un reproș propriu-zis referitor la constituționalitatea art. 250 din Legea nr. 187/24.10.2012, în sine, ci dorește completarea acestuia cu 3 excepții. Aceasta reprezintă, în viziunea autorului excepției, modul de rezolvare a problemei de drept create (sau, în opinia JCP, soluționate) prin pasivitatea legiuitorului după pronunțarea celor 2 decizii de ale CCR și apoi prin intrarea în vigoare a noului Cod Penal, care nu mai incriminează calomnia. Altfel spus, petentul caută să obțină efectul dorit prin invocarea excepției de neconstituționalitate a unui alt text decât cel al art. I pct. 56 din Legea nr. 178/2006, sesizând inadmisibilitatea invocării unei noi excepții asupra acestuia. Însă între eventuala neconstituționalitate a textului atacat prin excepție și incriminarea sau reincriminarea calomniei nu subzistă legătura de cauzalitate sine qua non prevăzută de lege. II. Pe de altă parte, omisiunea legiuitorului de a reintroduce în legislația penală calomnia și celelalte texte abrogate este fundamentată pe atribuția Parlamentului de unic legislator pozitiv și pe istoricul repetatelor condamnări la CEDO ale României din cauza îngrădirii libertății de exprimare. În plus, calomnia constituie un delict care atrage răspunderea civilă delictuală a făptuitorului în condițiile unui timbraj de favoare al cererii de chemare în judecată pentru fapte ce prejudiciază demnitatea, onoarea sau reputația (OUG nr. 80/2013). Toate acestea motivează atitudinea Parlamentului de a-și păstra, inclusiv în noul Cod Penal, poziția de abrogare exprimată prin art. I pct. 56 din Legea nr. 178/2006 și conferă o protecție legală corespunzătoare exigențelor prev. de art. 30 al 6 din Constituția României (Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine). III. Evident că succintele considerații de la pct. II, care ar privi către fondul excepției, nu sunt apte să producă efecte juridice. Nu ele au generat soluția. Acestea au fost inserate numai pentru a înlesni observația că omisiunea care îl nemulțumește pe petent nu a constituit o simplă neglijență a legiuitorului, cum s-ar putea constata în alte cazuri, ci manifestarea, în limitele Constituției, a voinței suverane a Parlamentului.” .

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI