Crin Antonescu urcă 16% în topul încrederii

Preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi şeful PSD, Mircea Geoană, au pierdut procente importante la capitolul încredere.

Criza economică a afectat atât buzunarele românilor, cât şi cota de popularitate a politicienilor de la putere.

  • Faţă de începutul anului, premierul Emil Boc a pierdut 20%, preşedintele Traian Băsescu - 14%, şeful PSD Mircea Geoană - 10%, iar primarul Capitalei, Sorin Oprescu - 14%, relevă un sondaj realizat de INSOMAR pentru Realitatea TV, în perioada 26 martie-5 aprilie.

Crin Antonescu creşte cu 16% De cealaltă parte, liberalul Crin Antonescu, care nu ocupă nicio funcţie în stat, este în ascensiune. El a crescut cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului, sub impactul alegerii în fruntea PNL. De asemenea, opoziţia extremistă se revigorează: PRM e cotat prima dată peste pragul electoral, cu 5%, într-un sondaj care nu a apucat să mă soare scandalul Becali.

  • Traian Băsescu domină în continuare topul încrederii cu o cotă de 42,7%, urmat de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, cu 35,9%, de liberalul Crin Antonescu, cu 31,6%, preşedintele PSD, Mircea Geoană, cu 31,1%, premierul Emil Boc, cu 28%, şi primvicepreşedintele PDL Theodor Stolojan, cu 20,2%.

Este însă prematur ca liberalii să sărbătorească saltul de 16% înregistrat de Crin Antonescu. „Deoarece culegerea datelor a avut loc exact în perioada ce a urmat victoriei lui Crin Antonescu la congresul PNL, nivelul de încredere al populaţiei în acesta va trebui confirmat de cercetări ulterioare”, susţin autorii sondajului.

EBA, Vadim şi Becali intră în PE

  • Estimările privind rezultatele partidelor la euroalegeri se menţin în nota de până acum, în ceea ce priveşte formaţiunile parlamentare. Astfel, PDL ar obţine 33,3% din voturi, PSD - 30,5%, PNL - 15,5%, iar UDMR - 6,5%.

Chiar dacă Traian Băsescu este în picaj, fiica preşedintelui, Elena Băsescu, ar intra lejer în Parlamentul European, cu 5,9%, aproape dublu decât necesarul de 3,3% voturi de care are nevoie un candidat independent.

  • PRM este cotat cu 5,4% (deci peste pragul de 5% necesar intrării în legislativul comunitar), iar PNG, cu 1,6%.

Aici însă trebuie făcută o menţiune. Sondajul a fost realizat între 26 martie şi 5 apilie şi nu au fost evaluate două momente esenţiale pentru cele două partide. E vorba de arestarea lui Gigi Becali, petrecută pe 2 aprilie, dar al cărei impact nu poate fi măsurat atât de repede. Nu a fost măsurat nici efectul candidaturii lui Becali pe lista PRM, alături de Corneliu Vadim Tudor, anunţată oficial pe 8 aprilie. Procentul celor care au declarat că au o opţiune este de 56%.

DESTINAŢIE

Românii vor ca banii de la FMI să fie folosiţi pentru locuri de muncă

  • Majoritatea zdrobitoare a populaţiei (peste 80%) consideră că România se află în criză, iar această criză înrăutăţeşte situaţia economică generală a ţării (83,7%) şi, mai ales, piaţa forţei de muncă, pe care 85,3% o consideră mai rea în raport cu anul trecut.
  • Mai mult de jumătate dintre subiecţi (55,2%) declară că situaţia financiară a familiei lor s-a înrăutăţit în acest an, faţă de anul trecut.

Opiniile sunt extrem de nuanţate şi în privinţa acordului cu FMI, prezentat de actuala putere ca o modalitate de rezolvare a crizei.

  • Principalul artizan al încheierii acordului cu FMI este considerat preşedintele Traian Băsescu, indicat de 30% dintre respondenţi, cu mult peste scorul guvernului (9%), al premierului (4%) sau al BNR (3%).
  • O parte importantă a populaţiei îl consideră benefic (41%), o parte îl consideră păgubos (32%) şi o parte (28%) este în expectativă.

Însă, există un dezacord total între aşteptările populaţiei cu privire la utilizarea fondurilor obţinute din acordul de împrumut cu FMI şi prevederile acordului.

  • Astfel, 80% din populaţie consideră că aceste fonduri ar trebui utilizate, în ordine, pentru crearea de noi locuri de muncă (43%), creşterea salariilor şi a pensiilor (21%) şi investiţii în agricultură (15%).

Fondurile vor fi, în realitate, utilizate în cea mai mare parte pentru susţinerea cursului de schimb şi finanţarea deficitului bugetar.