Fapte de o cruzime rar întâlnită care au loc în familiile românilor continuă să șocheze opinia publică, în ciuda intrării în vigoare a legii violenței domestice care obligă și dă dreptul polițiștilor să ia măsuri împotriva agresorilor. Două femei au fost înjunghiate, în doar trei zile. Victimele nu depuseseră reclamații împotriva concubinilor agresori. Psihologii susțin că românii ascund violențele în familie de autorități, iar impactul este extrem de grav asupra victimelor și a copiilor acestora.

În doar trei zile, în București și în Timișoara, două femei au fost înjunghiate de bărbații geloși. Îngrozitoare asemănare: ambele femei se despărțiseră de parteneri, iar actele criminale au fost săvârșite pe fondul geloziei. În primul caz, femeia din Capitală, mamă a unui copil, a scăpat cu viață dar este în stare gravă. În cel de al doilea caz, însă, criminalul a lovit mortal. A fost prins, miercuri, de polițiști. Cele două exemple aduc în actualitate faptele de o gravitate extremă care au avut loc în primele luni în care, în România, a intrat în vigoare, pentru prima dată, Legea Violenței domestice. Practic, din 28 decembrie 2018, cadrul legal pentru aplicarea acestei legi a fost reglementat prin Ordinul comun emis de MAI și Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS). De atunci, poliţiştii care intervin la cazuri de violență domestică pot emite un ordin de protecţie provizoriu, valabil 5 zile, astfel încât victima violenței în familie să nu mai fie nevoită să aştepte unul încuviinţat de judecător. Din datele furnizate de Poliția Română reiese că 70 la sută dintre cei care și-au agresat soțiile sau copiii provin din mediul urban. Mamă înjunghiată, concubinul s-a sinucis duminică, 14 aprilie, pe Calea 13 Septembrie, din Sectorul 5 al Capitalei, o vânzătoare, în vârstă de 22 de ani, a fost înjunghiată chiar în fața magazinului în care muncea de fostul său partener de viață, de care se despărțise de circa șase luni. Cei doi au și un copil iar micuțul riscă să rămână orfan de ambii părinți, după ce tatăl, în vârstă de 30 de ani, și-a pus capăt zilelor, cu același cuțit pe care îl înfipsese în gâtul femeii iubite.

I-a luat viața cu patru lovituri de cuțit

O altă tragedie pe fondul geloziei și a consumului de alcool a avut loc marți, în Timișoara. O femeie de 30 de ani care lucra la întreținerea vagoanelor CFR a fost ucisă, în fața blocului în care locuia, în zona depoului de locomotive. Cel care a ucis-o este fostul iubit, de 34 de ani. Martorii au asistat, șocați, la scena în care bărbatul a înfipt, de patru ori, cuțitul în biata femeie, de două ori în zona toracică și de două ori zona cervicală. Lama cuțitului i-a atins un plămân și o arteră. Înainte să fie lovită, femeia a apucat să mai zică doar: „Florine, lasă-mă în pace!”. Ucigașul făcuse o obsesie pentru femeia care nu voia să îl mai vadă și o tot urmărea, susțin vecinii victimei. Criminalul a fost prins, miercuri, de polițiști, în apropierea Gării de Nord din Timișoara.

Evacuați din case după ce și-au amenințat soții, copii și frați

Printre cazurile înregistrate de polițiști, după intrarea în vigoare a Legii violenței domestic a fost și cel al unui soț care își amenința cu un cuțit soția și fiica, în comuna Pipirig, din județul Neamț. A fost evacuat din casă, fiind obligat să stea la o distanță mai mare de 150 de metri de victimele sale. În comuna Lupșa, din județul Alba, de asemenea, un bărbat și-a reclamat fratele care amenința cu un cuțit membrii familiei, iar turbulentului i s-a impus obligația de a nu se apropia la mai puțin de o sută de metri de locuință. O altă situaţie a fost înregistrată la Poliţia Municipiului Sebeş. Un bărbat de 39 de ani, din Petreşti, s-a manifestat violent faţă de concubina sa şi faţă de sora acesteia. Poliţiştii au dispus ca agresorul să părăsească temporar locuinţa comună.

Agresorii preferă să bată acasă

În 2018, din ianuarie și până în noiembrie, au fost sesizate 35.623 de infracţiuni din sfera violenţei domestice, 52,3 % în mediul urban şi 47,7 % în rural. Judecătorii au emis 3.438 de ordine de protecţie, cele mai multe la solicitarea victimelor - 3.393. Cele mai multe fapte înregistrate au fost de „lovire sau alte violenţe” – 58,6%, iar majoritatea infracţiunilor au fost comise la domiciliul celor cercetați.

Orașele, în topul violențelor

Cele mai multe cazuri de violență domestică, înregistrate din 28 decembrie 2018, ziua în care a intrat în vigoare ordinul comun MAI- MMJS au fost înregistrate în mediul urban, în special București și județul Brașov. Din datele furnizate de Poliția Română reiese că 70 la sută dintre cele mai multe incidente în care agresorii și-au lovit sau amenințat soțiile, prietenele, copiii, frații sau pe cei apropiați au avut loc în orașe. Poliţiştii pot emite un ordin de protecţie provizoriu, valabil cinci zile, dacă există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane, astfel încât victima nu va mai fi nevoită să aştepte unul încuviinţat de judecător. În acest timp, victima trebuie să se adreseze instanței de judecată pentru a prelungi perioada ordinului de protecție. Oamenii legii se pot autosesiza sau intervin în urma unui apel la 112 sau a unei reclamații scrise sau telefonice la secție.

 

Psihologi: efecte grave asupra sănătății și copiilor

Psihologii atrag atenția asupra faptului că violența în familie este, din păcate, mai puțin vizibilă, iar cele mai multe victime sunt femei. De regulă, familia păstrează aparențele în public, iar agresiunile se petrec „în spatele ușilor închise”. Nu de puține ori, victima nu admite nici față de propria persoană că este supusă unui abuz, mai ales dacă acesta este de natură psihologică. De aici și dificultatea instituțiilor și specialișților de a identifica și interveni în aceste cazuri. Consecințele nu se răsfrâng, însă, doar asupra victimei, ci asupra întregii familii, a copiilor mai ales, dar și asupra mediului socio-profesional. Acest tip de violență reprezintă un risc major pentru sănătatea victimei, se arată într-un raport de specialitate publicat de Med Life. Pe lângă efectele asupra sănătății fizice și psihice, violența crește riscul dobândirii unor probleme de sănătate severe pe termen lung. Consecințele asupra sănătății fizice sunt: comportament auto-distructiv, precum fumat, sex neprotejat, consum de alcool sau droguri, tulburări gastro-intestinale, astm, migrene şi dureri de cap, vătămări corporale, dizabilități parțiale sau permanente și chiar moarte.