Ion Iliescu a fost chemat astăzi la Parchetul General, de procurorii militari, pentru a i se aduce la cunoștință că are calitatea de inculpat în dosarul "Mineriada", fiind acuzat de crime împotriva umanității.
Pentru crime împotriva umanității au fost judecați și condamnați, în România dar și în străinătate, la ani grei șefi de penitenciare dar și de stat.
Alexandru Vişinescu, primul comandant de penitenciar din perioada comunistă trimis în judecată, a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 20 de ani de închisoare, în februarie 2016, pentru crime împotriva umanității.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic".
Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat, în martie 2016, pe Ioan Ficior, fostul comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Tulcea, la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanității.
Liderul sârb Slobodan Milosevici a fost una din figurile marcante ale războiului din Iugoslavia în anii '90 si războiului din Kosovo în 1999. A fost condamnat în mai 1999, în timpul războiului din Kosovo, de către Tribunalul Internațional al Națiunilor Unite pentru crime împotriva umanității și o gravă încălcare a Convenției de la Geneva.
După demonstrații și greve ce au urmat alegerilor prezidențiale din octombrie 2000, el s-a recunoscut înfrânt și a demisionat. Un an mai târziu, Milosevici a fost extrădat pentru a se prezenta în fața Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, însă va muri după 5 ani de închisoare doar cu 50 de ore înaintea declarării verdictului.
Fostul lider al sârbilor bosniaci Radovan Karadzici a fost găsit vinovat și condamnat la 40 de ani de închisoare, în martie anul trecut, de către magistraţii Tribunalului Penal Internațional pentru crime împotriva umanității, îndreptate împotriva etnicilor croaţi şi a musulmanilor din oraşele bosniace şi pentru asedierea capitalei Sarajevo, dar și pentru genocid în masacrul de la Srebrenița.
Aproximativ 100.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în timpul conflictului civil din Bosnia şi Herţegovina.
Fostul preşedinte ciadian Hissene Habré, judecat la Dakar de un tribunal special african, a fost condamnat ]n mai 2016 la închisoare pe viaţă, fiind găsit vinovat de crime împotriva umanităţii, violuri, execuţii, sclavie forţată şi răpiri, Potrivit unei comisii de anchetă din Ciad, bilanţul represiunii sub regimul Habré a fost de circa 40.000 de morţi, dintre care 4.000 identificaţi.
Crime impotriva umanității este un concept care apare în practica judiciară ca o alternativă la utilizarea termenului de gencid. Motivul este existența unor cerințe de probațiune mult mai ușoare, în condițiile în care există anumite suprapuneri a sferelor celor două infracțiuni
Unii autori consideră genocidul ca o forma agravantă a crimelor împotriva umanității, deoarece include intenția de a distruge un grup. Alți specialiști văd situația tocmai invers, invocând cerința de „masă” și caracterul „sistematic” necesar pentru a se putea invoca infractiunea de crime împotriva umanității.