Crimă ecologică la Măgureni

Deal transformat în materiale de construcţii pentru autostrada Ploieşti-Braşov.

Localnicii din comuna prahoveană Măgureni sunt în pragul revoltei, după ce au aflat că o firmă din Otopeni, care a cumpărat un deal, vrea să-l transforme într-o carieră de piatră.

Un hectar de pădure protejată, cumpărat cu 200 de euro Au strâns peste 3000 de semnături, au votat împotriva proiectului la consultarea publică, au trimis zeci de memorii şi petiţii la toate instituţiile statului şi, totuşi, nimeni nu vrea să ţină cont de dorinţa lor. Ei sunt sătenii din Măgureni, care se opun defrişării unui deal şi transformarea acestuia în materiale de construcţie pentru autostrada Ploieşti-Braşov. Bazele crimei ecologice au fost puse în anul 2007, când o firmă din Otopeni, Elf Grup, a început să cumpere de la localnici terenuri forestiere pe dealul Ghimelia la preţuri de nimic.

„Au fost oameni săraci, care au vândut un hectar de pădure cu 25 de milioane de lei. La mine au venit să le dau terenul pe 50 de milioane. Le-am spus că este moştenire şi că nu-l dau”, povesteşte Elena Dobrică (foto), unul dintre cei mai aprigi contestatari ai carierei de piatră.   Cei care au refuzat să vândă s-au trezit cu utilaje pe pământurile lor, iar drumul de acces către viitoarea carieră a fost făcut ilegal, peste grădinile oamenilor. „L-am obligat pe fostul primar să recunoască, printr-o adresă oficială, că drumul construit de Elf Grup Otopeni nu a avut autorizaţie”, susţine consilierul local Mircia Iarca.

Mediu dă aviz pentru defrişarea unei păduri protejate prin lege În paralel cu această acţiune, investitorul a demarat şi procedurile de autorizare a carierei. Mai întâi a obţinut un aviz favorabil din partea fostului primar, Marian Dobre, care a şi iniţiat un proiect de hotărâre de Consiliu local privind aprobarea investiţiei. Pe data de 19 februarie 2009, proiectul a fost respins de consilieri cu 5 voturi „pentru”, 5 „împotrivă” şi 4 abţineri. A doua zi însă, preşedintele şedinţei, consilierul Adriana Bobea, a dat o declaraţie pe propria răspundere cum că a uitat să-şi numere propriul vot, care era „pentru”.

„Chiar şi aşa, hotărârea era ilegală pentru că ar fi trebuit 8 voturi pentru, nu 6. Deşi am atacat-o în contencios, până acum nu avem niciun răspuns. Noi respectăm voinţa oamenilor, chiar dacă interesele financiare sunt foarte mari”, susţine actualul primar, Gheorghe Iarca. Localnicii povestesc că Eugen Şovăială (foto), unul dintre foştii consilieri, care au votat pentru înfiinţarea carierei de piatră, era la acel moment chiar angajatul Efl Grup Otopeni, statut pe care îl are şi în prezent. „Nu comentez!”, s-a mulţumţit să spună fostul ales local, în prezent paznicul carierei.   Deşi în planul de amenajare a teritoriului postat pe site-ul Consiliului Judeţean Prahova, pădurea de pe dealul Ghimelia este încadrată la categoria terenuri forestiere cu funcţii speciale de protecţie, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului a eliberat avizul nr 84 din 27 mai prin care se aprobă proiectul de Plan urbanistic zonal pentru „construire staţie de sortare agregate minerale şi amenajare carieră de nisip şi pietriş”.

Potrivit acestui aviz de mediu, vor fi sacrificaţi 62.000 de metri pătraţi de pădure protejată prin lege pentru exploatarea pietrişului şi nisipului atât de necesar construcţiei autostrăzii Ploieşti-Braşov, al cărui traseu trece la câţiva kilometri de carieră.   „Eu sunt în funcţie de o lună, aşa că nu am niciun amestec în povestea cu cariera de la Măgureni”, se apără Mihai Buzea, directorul APM Prahova. Fostul director al APM Prahova pasează responsabilitatea deciziei de autorizare a carierei în curtea autorităţilor locale. „Decizia finală aparţine Consiliului Local din Măgureni. Dacă aleşii votează împotrivă, nu se face nicio carieră”, a declarat Camelia Steliean, fostul director al instituţiei de mediu.

„Lăsaţi dealul aşa cum e, nu-l distrugeţi!”

De peste un an, oamenii fac mitinguri spontane în faţa carierei şi scriu memorii la diferite instituţii ale statului, care le ignoră dorinţa ca dealul să nu fie ras de pe suprafaţa pământului. „Am fost la o şedinţă a consiliului judeţean, când pe ordinea de zi era pusă şi problema carierei. Ştiţi ce ne-a spus şeful judeţului, Mircea Cosma? Ieşiţi afară în două secunde! Nici în ziua de azi nu am aflat ce s-a hotărât cu soartea noastră”, se plânge Ion  Pascu (foto), unul dintre sătenii ecologişti.

Nici la Garda de Mediu Prahova nu au găsit mai multă înţelegere, comisarii aplicând o singură sancţiune firmei din Otopeni în doi ani. „Este adevărat că am dat o singură amendă firmei Elf Grup, în 2007, când au început escavările fără să aibă autorizaţii, dar apoi nu am mai găsit nimic ilegal. Oamenii ar face bine să nu mai arunce gunoaie pe cursurile de apă decât să facă reclamaţii”, răspunde Ştefan Popescu, comisarul şef al Gărzii de Mediu Prahova.

Nici măcar consultarea publică, organizată de Primăria Măgureni pe 22 aprilie şi unde oamenii au votat împotriva proiectului nu a fost luată în considerare. „Nu renunţăm! Ne vom pune în calea camioanelor dacă se dă drumul la carieră! Lăsaţi dealul aşa cum e, nu-l distrugeţi”, ameninţă Valentin Secăreanu, unul dintre cei peste 3.000 de semnatari ai petiţiilor ecologiste.

Investitorul

„Oamenii sunt o masă de manevră!”

De partea cealaltă, Ion Pantilie, administratorul firmei Elf Otolpeni, îi acuză pe contestatarii investiţiei. „Cei care se opun sunt câţiva oameni, folosiţi pe post de manevră de actuala conducere a Primăriei Măgureni. Edilul Iarca are mai multe plângeri penale, iar dacă în consiliul local nu îmi va da autorizaţia, îi voi da în judecată”, promite Pantilie. 

Impact devastator asupra mediului

Reprezentanţii actualei administraţii locale sunt de partea oamenilor deoarece consecinţele acestei investiţii sunt periculoase pentru comunitate.

„Vor fi 200 de maşini de mare tonaj, care vor trece zilnic prin comună şi vor afecta casele oamenilor, dar şi o haldă de steril unde avem două izvoare strategice pentru alimentarea comunei în caz de secetă sau avarii. Nu mai vorbim de pădurea seculară, care va fi rasă de pe deal”, spune consilierul Mircia Iarca.