Ministerul Muncii anunță majorarea salariului minim în avans cu două luni față de ce s-a stabilit în programul de guvernare. Salariul minim ar putea crește de la 1.900 lei, la 2.080 lei, de la 1 noiembrie. Leafă mai mare este anunțată și pentru angajații cu studii superioare şi vechime de peste 15 ani. Reprezentanții mediului de afaceri atrag atenția că zeci de mii de români ar putea ajunge șomeri, majoritatea fi rmelor fi ind obligate să practice munca la negru.
În prag de an electoral, Guvernul mizează pe o creștere a salariilor, obligând patronii să urce venitul minim brut al salariaților, cu două luni mai devreme, față de programul bătut în cuie în decembrie 2016.
Anunțul Ministerului Muncii privind majorarea salariului minim de la 1 noiembrie 2018, nu de la 1 ianuarie 2019, cum fusese anunțat initial, a deschis Cutia Pandorei. Măsura guvernamentală vizează peste 2 milioane de salariați cu venituri reduse. Analiștii economici contactați susțin măsura guvernamentală și precizează că majorarea salariului minim înseamnă creșterea salariilor pentru aproximativ 30 % dintre angajații aflați în mediul privat.
Patronatele și oamenii de afaceri resping anunțul Ministerului Muncii pe motiv că majorarea salariului minim în lunile noiembrie si decembrie nu este prevăzută în bugetele pentru acest an.
Conform unor informații obținute de Evenimentul zilei, mâine după-amiază, va fi o întalnire cu partenerii sociali, la Guvern, unde sa va discuta despre majorarea salarială anunțată pentru 1 noiembrie. „Urmează Consiliul Economic și Social, unde se discută despre majorarea salarială. CES trebuie să avizeze acest document, după avizare merge în Guvern. Discuția este că patronatele cer să fie aplicat de la 1 ianuarie nu de la 1 noiembrie. Sunt negocieri dure. Ei folosesc argumentul că au bugetele deja făcute pentru anul în curs”, ne-au declarat surse guvernamentale. Dacă CES nu va aviza proiectul este posibil ca el să nu mai fie înaintat Guvernului.
Motivele pentru care propune creșterea salariului minim
La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Națională de Prognoză a publicat o notă privind majorarea salariului minim pe economie de la începutul lunii noiembrie şi diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani. În document sunt prezentate motivele pentru care este propusă creşterea salariului minim din acest an, şi nu din 2019.
„Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen lung. Majorarea salariului minim stimulează consumul și cererea agregată și implicit creșterea economică”, conform documentului prezentat de oficialii CNP.
În notă este precizat că majorarea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflaţiei, „iar acesta se manifestă după aproximativ un an de zile”. „Din analize econometrice, interpretând rezultatul obţinut în sens restrictiv, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 1% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,05% cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ţine seama de alţi factori, inclusiv ciclici/naturali”, conform documentului citat.
La finalul notei prezentată de Comisia Națională de Prognoză sunt următoarele propuneri:
● Creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2.080 lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018.
● Introducerea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2.350 lei/lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), începând cu 1 noiembrie 2018.
● Creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2.350 lei/lună pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018.
● Introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată /câştig salarial mediu brut la cel puțin 45% începând cu anul 2020.
Cât plătește angajatorul în plus odată cu aceste creșteri
De la 1 ianuarie 2018, salariul minim brut este de 1.900 lei indiferent de studiile necesare ocupării unei funcții. Dacă cresc salariile de la 1 noiembrie, angajatorii sunt obligați să scoată mai mulți bani din buzunar.
Un calcul simplu arată că pentru creșterea salariului minim brut de la 1.900 lei la 2.080, angajatorii plătesc în plus 184 lei, iar pentru majorarea de la 1.900 lei la 2.350 lei, costurile cresc cu 460 lei.
Impactul pentru o companie privată va fi mult mai mare. În primul rînd, odată ce salariul minim brut este majorat, costurile angajatorului cresc automat. Mai mult, măsura afectează strucura salarială la nivelul întregii companii. Astfel, angajații cheie, acum plătiți la un nivel mediu, vor ajunge să câștige foarte aproape de salariașii plătiți cu o leafă minimă.
Scopul măsurii
Un calcul simplu, făcut de analistul financiar Gabriel Biriș, demonstrează scopurile măsurii preconizate. Dacă salariul minim va crește de la 1.900 lei la 2.080 lei, adică cu suma de 180 lei, 41,5% vor rămâne la buget, plus încă 2,25% de la angajator, adică în total 79 lei. De la 2 milioane de angajați pe salariul minim, bugetul va câștiga 158 de milioane/lună, adică 1,9 miliarde lei/an.
Orban îl somează pe Teodorovici
Președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, ieri, pentru Evenimentul Zilei, că la ședința Biroului Executiv s-a decis ca liberalii să ceară audierea în Parlament a ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici. „Să ne spună care e adevărul, dacă aplică sau nu legea salarizării unice, pentru că una vorbesc în țară, altceva trimit la Bruxelles. Se laudă că dublează pensiile, se laudă că dublează salariile, dar ei trimit la Bruxelles un document în care spun că este posibilă înghețarea salariilor în sectorul public pe anul 2019. Se fac că măresc salariile și pensiile, iar în timpul asta dau drumul la inflație”, a spus Orban.
AOAR: „Majorarea salarilor este o măsură populistă”
Asociația Oamenilor de Afaceri din România, condusă de Cristian Pîrvan (foto), respinge propunerea Ministerului Muncii și precizează că anunțarea devansării creșterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, fată de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare.
„AOAR constată, cu regret, că prevederile din programul de guvernare privind îmbunătătirea relației Guvern-mediul de afaceri răman simple declarații politice, de natură electorală. Toate măsurile adoptate de guvernele ce s-au succedat de la 1 ianuarie 2017 au pus la grea încercare companiile, afectând semnificativ încrederea și performanța mediului socio-economic. Pericolul ignorării de către decidenții politici a cererilor fundamentate venite dinspre mediul de afaceri constă în reducerea semnificativă a investițiilor, amplificarea tensiunilor pe piața muncii și o mai accentuată încetinire a creșterii economice”, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România.
Ilie Şerbănescu: „Este singura soluţie ca România să se aleagă cu ceva din capitalul străin”
Analistul economic Ilie Șerbănescu (foto) ne-a precizat că este un lucru foarte bun creşterea salariilor de la 1 noiembrie, „este singura şansă pentru România să se aleagă cu ceva de pe urma capitalului străin”.
„Dacă nu creşti salariile, totul se duce pe apa sâmbetei. Şi asta pentru că, printro politică greşită a PSD, s-a ajuns în situaţia ca, în general, capitalul, şi în special cel străin, să nu mai trebuiască să dea nimic la buget. Acest stat, bun sau prost cum o fi el, este cel care găzduieşte acest capital”, ne-a precizat analistul economic. Acesta a menționat că până și utilitățile sunt plătite străinilor, „gazele, apa, toate sunt plătite în România către străini. „În acest context, România nu se mai alege cu nimic din capitalul străin, singura variantă fiind creşterea salariilor. Măcar cu atât să ne mai alegem. Cu salariile mărite care ajung în buzunarele românilor. Dacă se întâmplă acest lucru de la 1 noiembrie 2018, şi nu de la 1 ianuarie 2029, cu atât mai bine. Oricum, salariile din România sunt cele mai mici din Europa. Ca atare, tot ce se întâmplă în direcţia aceasta, a măririi salariilor, este salutar. Pentru ţară, e foarte bine. Că X sau Y dintre firme vor fi nemulţumite, asta e problema lor”, a conchis Șerbănescu.
Dan Armeanu, profesor universitar: Această mărire este normală, nu afectează inflația
Dan Armeanu (foto), profesor universitar la ASE, membru neexeccutiv în ASF, spune că această majorare salarială ajută creșterea economică și potențialul de creștere pe termen lung.
„Nu afectează inflația, nu afectează nici mediul privat, pentru că e determinată mai mult de condițiile din piața muncii. Practic, companiile întâmpină greutăți din cauza lipsei de forță de muncă. Această mărire este normală, nu le afectează, din contră, companiile din mediul privat sunt ajutate din perspectiva atragerii forței de muncă. În celelalte țări s-a spus, la un moment dat, că salariul minim poate încuraja activitatea companiilor”, ne-a declarat proferosul universitar. Dan Armeanu a dat ca exemplu, Germania, unde introducerea salariului minim a condus la transformarea joburilor prost plătite, în locuri de muncă cu asigurări sociale, populația activă a crescut și s-au mărit și salariile. „Este o măsură care are efecte pozitive în plan economic și social și ține cont de condițiile actuale ale economiei românești. Pe creșterea economică, din estimările mele, impactul este undeva la 0,5 puncte procentuale, iar pe inflație este marginal, de 0,1 puncte procentuale. Pe piața muncii aduce beneficii pentru că avem o lipsă acută a forței de muncă. Este o măsură benefică pentru aproximativ 30 % dintre salariați, peste 2 milioane de cetățeni care au venituri reduse, aflate chiar în zona de sărăcie. Impactul pe buget este pozitiv, pentru că avem efecte de multiplicare din economie, dar și pe partea de impozite colectate”, a punctat profesorul universitar.
Armeanu a precizat că Guvernul poate susține majorarea pentru că, în sectorul bugetar, ponderea celor cu salariul minim e redusă. Cea mai mare parte provine din mediul privat.
„Majorarea salariilor nu înseamnă și o mărire automată a taxelor și impozitelor. Sumele pentru majorările de salarii provin din creșterea economică. Pe salariul minim, impactul este poziv pe buget. O creștere viitoare de salarii poate fi acoperită de creșterea economică”, a mai explicat profesorul ASE.
Florin Jianu: „Niciodată salariul minim nu s-a mărit când mai sunt 2 luni din an”
lorin Jianu (foto), preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), susține că prin intenţia Executivului de creştere a salariului minim înainte de 1 ianuarie 2019, „guvernul nu mai are bani şi face transferul responsabilităţii şi al costurilor pe umerii mediului privat”.
„Niciodată salariul minim nu s-a mărit când mai sunt 2 luni din an. Este inadmisibil, într-o democraţie consolidată, ca nici măcar să nu se mai mimeze dialogul social. Ministrul Muncii anunţă în weekend, pe Facebook, lucruri care afectează întreaga economie fără să aibă un dialog cu partenerii sociali. În lege se spune că salariul minim este stabilit ca urmare a votului din Consiliul Naţional Tripartit, organism consultativ între guvern şi patronate/sindicate. Convocarea Consiliul Naţional Tripartit nu a avut loc”, a precizat Florin Jianu.
Preşedintele CNIPMMR consideră că acest tip de acţiune este profund neprofesionist şi inadmisibil, având consecinţe uriaşe atât asupra angajaţilor cât şi a angajatorilor. „Şi aici vă dau un singur exemplu: programul Romania Start-up Nation, program în care sunt afectaţi aproximativ 10.000 de antreprenori şi 20.000 de locuri de muncă, printr-o măsură arbitrară şi lipsită de fundament economic”, a mai declarat Florin Jianu.