Documentul BNR a fost publicat în contextul în care preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat luni că social-democraţii vor vota creşterea pensiilor.

Se va întâmpla marţi, 22 septembrie 2020 când Parlamentul se va reuni de la ora 13:00, în plen, pentru rectificarea bugetară.

Amintim că decizia cu privire la majorarea pensiilor a fost luată luni (21 septembrie) de Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Anterior, comisiile de buget ale celor două Camere au dat la 16 septembrie raport de adoptare cu amendamente rectificării bugetare.

La acea vreme, cel mai important amendament aprobat de comisii şi propus de PSD a fost cel care abrogă articolul potrivit căruia punctul de pensie se majorează cu 14%, aşa cum s-a decis în Guvernul Orban.

În ciuda explicaţiilor oferite de liberali cu privire la barierele care îi împiedică să majoreze pensiile cu 40%, PSD a făcut astfel încât să rămână în vigoare legea sistemului public de pensii, care prevede creşterea de 40%.

Majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB.

Predicţiile BNR sunt clare: nu se poate

Revenind la raportul citat, BNR aminteşte că majorarea pensiilor cu 40% reprezintă un risc sistemic mare prin agravarea stării bugetului public.

Informaţiile au fost publicate pe site-ul Băncii Naţionale a României, în raportul „România – Zona Euro, Monitor”.

Sursa citată subliniază că o creştere a pensiei cu 40% poate agrava starea finanţelor publice şi poate conduce la destabilizarea economiei.

Mai departe, următorul efect ar fi o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB.

„Am avea o reacţie a pieţelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021.

În loc de o corecţie macroeconomică ordonată, pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social”, arată BNR.

Documentul ţine cont inclusiv de ultima opinie a, în care se menţionează că este esenţial să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40%.

Instituţia guvernamentală citată atrage atenţia că majorarea propusă de PSD ar destabiliza economia şi mai mult „în vremuri tare complicate”, când trebuie să luptăm cu COVID-19 şi să atenuăm efectele crizei economice.

Consiliul Fiscal nu recomandă majorarea pensiilor

„Este obligatoriu să evităm ca economia românească să intre într-o spirală de criză foarte periculoasă.

Acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an este asigurată în largă măsură, dar mult mai problematică ar putea fi acoperirea finanţării pe termen mediu în lipsa unui program clar de corecţie macroeconomică.

Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioadă îndelungată, niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă devierea de la cerinţele PSC, regulile fiscale în UE, vor rămâne suspendate şi în 2021”, se arată în raport.

Specialiştii Băncii Naţionale mai arată că o altă piedică în calea demersului PSD o reprezintă aderarea la zona euro şi intrarea în Mecanismul Cursurilor de Schimb – ERM2.

„ERM2 nu este compatibil cu încălcarea acquis-ului comunitar cu privire la Uniunea Economică şi Monetară care exclude deficite bugetare structurale mari şi, cu deficite externe considerabile, aşa cum era situaţia României la începutul anului 2020”, se arată în document.

„Este necesară creşterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face faţă unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust.

O creştere a bazei de impozitare ar ajuta corecţia macroeconomică din următorii ani.

O asemenea creştere ar ajuta mult ca procesul de corecţie macroeconomică să nu fie însoţit de taxe şi impozite mai mari, ceea ce ar fi o corecţie suboptimă”, mai susţin autorii raportului.

Marea provocare macroeconomică

Începând cu 2021, marea provocare macroeconomică este corecţia deficitului bugetar şi a dezechilibrului macroeconomic.

„Este îndoielnic că pieţele vor accepta deficite bugetare mari ani în şir. Trebuie făcută distincţie între cheltuieli permanente şi cheltuieli one-off, cauzate de nevoia de a atenua efectele epidemiei.

Dacă revenirea economică va fi mai anevoioasă în 2021 decât cea anticipată şi ar fi nevoie de susţinere temporară a activităţii economice, este probabil că, într-un context judecat la scara europeană, să se disocieze o corecţie pe componenta structurală a deficitului total de cheltuieli nepermanente.

Corecţia deficitului bugetar şi a deficitului structural, este necesară în următorii ani dacă vrem să ţinem lucrurile sub control.

Această corecţie presupune un program pe câţiva ani, în concordanţă cu solicitarea CE, care să ducă deficitul aproape de 3% din PIB.

Se poate gândi care ar fi combinaţii între ajustări de cheltuieli şi creştere de venituri fiscale/bugetare, în principal de mărire a bazei de impozitare. Oricum, impactul va fi semnificativ, concomitent pe cerere şi pe ofertă”, se anunţă în documentul BNR.

Corecţia nu trebuie să fie brutală

Asta susţin autorii raportului, care recomandă totodată ca această corecţie să se întindă pe câţiva ani.

La rândul lor, şi economiştii sunt de părere că „o corecţie brutală ar plonja economia în mare necaz”.

„Corecţia este necesară şi pentru a limita deficitele externe, mai ales că până în 2019 fenomenul deficitelor gemene era proeminent.

Trebuie date semne clare şi credibile că vrem să avem o corecţie ordonată. Programul de corecţie trebuie să fie coordonat cu CE, pentru a avea acordul privind calendarul de timp şi măsurile avute în vedere.

Pasul de corecţie depinde de creşterea veniturilor fiscal/bugetare. Se pot raţionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare, aparatul de stat trebuie să fie restructurat; creşteri de venituri finanţate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin”, se precizează în document.

Ce arată deprecierea cursului?

Economiştii atrag atenţia celor care văd deprecierea cursului drept calea decisivă pentru corecţia macroeconomică că trebuie ţinut cont de anumite aspecte.

Deprecierea scăpată de sub control poate destabiliza economia, «inclusiv printr-o fugă de leu».

„În Polonia şi Ungaria, în Cehia, problema cursului (deprecierii) nu este atât de senzitivă ca la noi.

În România, corecţia cererii agregate, a dezechilibrului extern, nu se poate face esenţialmente prin depreciere;

este necesară o ajustare a deficitului bugetar, chiar dacă în mod gradual.

Dacă vrem să facem pasul de intrare în MCS2 este obligatoriu să avem o corecţie macroeconomică durabilă odată impactul pandemiei surmontat.

Această corecţie implică, între altele, creştere de venituri bugetare (o bază de impozitare mai largă prin transparenţă, declararea tuturor veniturilor şi averilor, eliminarea de exceptări, combaterea fermă a evaziunii fiscale), raţionalizare de cheltuieli.

Cu absorbţie intensă de resurse europene putem sprijini reforme structurale şi corecţia macroeconomică necesară.

Trebuie să limităm deficitele externe, să avem în vedere competitivitatea economiei, mai ales a sectoarelor de tradables”, arată raportul.

sursa: Agerpres