TENDINŢĂ. Cel mai mare exportator de vinuri până anul trecut a schimbat macazul: importă masiv vinuri din segmentul premium.
Producătorul timişorean de vinuri Cramele Recaş schimbă, începând cu acest an, strategia de business: cel mai mare exportator de vinuri până anul trecut îşi orientează acum vânzările către piaţa internă, iar din această toamnă va intra puternic pe segmentul de importuri.
„Veniturile din importuri le vor depăşi pe cele din comercializarea vinurilor noastre pe piaţa internă. Estimăm că într-un an şi jumătate vom ajunge la o cifră de afaceri de şase milioane de euro pe segmentul importurilor“, ne-a declarat Rareş Marinescu, directorul general al producătorului de vinuri.
Potrivit acestuia, vinurile străine comercializate în prezent la noi vin cu preţuri nejustificat de mari, iar segmentul este încă foarte puţin exploatat, mai ales că în ultimii doi ani a crescut consumul de vin premium pe cap de locuitor.
Cramele Recaş vor importa, din această toamnă, vinuri din segmentele premium şi de lux - Alianca din Portugalia, Distel din Africa de Sud, Conosur din Chile, Chamaret din Franţa, Massi din Italia, care vor fi comercializate în special în segmentul horeca (hoteluri, restaurante, cafenele), la preţuri între 20 şi 200 de lei pe sticlă, dar şi în marile lanţuri de hipermarketuri. Leul i-a orientat către România Din 2005, compania a renunţat treptat la exporturile de vin şi a decis să comercializeze vinurile cu preponderenţă pe piaţa internă, cu toate că până atunci erau lideri la exporturi. „Fluctuaţ iile puternice ale cursului de schimb din 2005 şi de anul trecut au accelerat procesul de orientare către piaţa românească, în detrimentul exporturilor“, explică Rareş Marinescu. Dacă în urmă cu doi ani exporturile reprezentau circa 80% din veniturile companiei, acum piaţa internă generează 60% din cifra de afaceri a producătorului de vinuri.
După retragerea Cramelor Recaş de pe pieţele străine, cel mai mare exportator de vinuri este acum Halewood International. Concentrarea pe piaţa internă a determinat compania să deschidă trei magazine proprii, în Recaş, Timişoara şi Bucureşti - unde sunt prezenţi atât cu vinuri proprii, dar şi cu vinurile celorlalţi producători de la noi -, şi alte 60 de magazine, în sistem de franciză. Ne dăm în vânt după vinul alb Cel mai bine vândut vin din portofoliul Cramele Recaş este Fetească Regală Schwaben Wein, demisec cu 12 grade alcool, 300.000 de astfel de sticle fiind vândute în primul semestru din acest an. De altfel, românii sunt mari amatori de vin alb şi dulce: trei sferturi din vinul vândut de producă- tori pe piaţa românească este din soiurile albe, iar cele dulci sau semidulci sunt chiar mai însemnate la vânzări. Compania are capital romanobritanic, fiind deţinută de Philip Cox, un fost somelier britanic, şi de alţi doi investitori români.