Evenimentul Zilei > EVZ Special > Crăciun în Etiopia, singura țară creștină din Africa
Crăciun în Etiopia, singura țară creștină din Africa

Crăciun în Etiopia, singura țară creștină din Africa

Etiopia este singura țară africană care are ca și religie de stat creștinismul, fiind a doua cea mai mare comunitate ortodoxă după Rusia. De altfel Biserica etiopiană este principal instituție prin care se face alfabetizare, țara fiind una foarte săracă și fără resurse de a susține un sistem national de școli. Cei 45 de milioane de creștini merg zilnic la biserică și în jumătate din zilele unui an țin post.

Așa se face că tradițiile de Crăciun din Etiopia sunt la fel de frumoase precum cele din Europa, oferind o viziune unică asupra acestei sărbători, într-o țară în care biserica creștină există din secolul al IV-lea și a supraviețuit până în zilele noastre, în ciuda evenimentelor prin care a trecut, fiind înconjurată de religii islamice și izolată de creștinii din întreaga lume. În aceste condiții creștinismul etiopian are anumite trăsături aparte, care determină existența unor obiceuri diferite de a celebra anumite sărbători. Respectând vechiul calendar roman, sărbătoarea Nașterii Domnului are loc pe data de 7 ianuarie și se numește Ganna.  Deoarece în Etiopia există multe influențe culturale și un număr de peste 80 de limbi, există multe moduri prin care acest popor celebrează Crăciunul. Din această cauză nu există o modalitate universală, care să fie valabilă în întreaga țară.

Doar copiii primesc cadouri

Spre deosebire de cum se obișnuiește în alte țări, din tradițiile de Crăciun din Etiopia nu face parte dăruirea cadourilor celor dragi, doar copiii fiind cei care primesc mici atenții, foarte modeste. De regulă, cadourile pe care le primesc constau într-un articol vestimenar. Încă din ajun de sărbătoare, etiopienii își petrec noaptea rugându-se și cântând pe străzile orașului.  În prima zi de Crăciun se îmbracă în alb, în haine numite „Shamma” și merg la slujba de la biserică, care începe la ora 4 dimineața. Preoții poartă straie albe și roșii, cu turbane și umbrele deosebit lucrate. Ceremonia religioasă are o durată de trei ore, iar pe parcursul ei se cântă colinde, bărbații și femeile stând în părți separate ale bisericii, conform obiceiului.

Masa tradițională: friptură picantă de vită sau țap

După slujbă urmează masa de Crăciun, care constă în friptură picantă, numită “doro wat”, cu legume, uneori servindu-se și ouă, iar pe post de farfurie este folosită un fel de pâine, numită “injera”.  Din această pâine se face și lingura pe care ei o folosesc. Pregătirea acestei mese este un obicei foarte important, care începe cu sacrificarea unui țap sau a unei vite, necesare pregătirii fripturii.  Din tradițiile Etiopiei de Crăciun fac parte cântecele și dansurile, care le ocupă toată ziua, petrecută alături de familie și de cei dragi. Băieții, alături de tații lor, joacă un sport care poartă numele sărbătorii, Ganna. Acesta este asemănător hocheiului, iar drept crosă servește un băț din lemn, alături de o minge, tot din lemn.

Singura țară necolonizată din Africa

Etiopia este ţara africană cu cel mai vechi imperiu, datând din vremea Regelui Solomon şi a Reginei din Saba, fiul lor, Menelik I, inaugurând o dinastie de împăraţi etiopieni care avea să dureze până târziu, în secolul XX (împăratul Haile Sellasie a fost înlăturat printr‑o lovitură militară în anul 1974). Etiopia este singura ţară din Africa cu alfabet şi sistem numeric propriu, datând de mai mult de 2000 de ani, popor al cărui calendar propriu (cu 13 luni în an) se spuprapune, în practică, cu calendarul iulian; popor a cărui limbă proprie, Ge’ez, mai este folosită şi astăzi, însă doar în limbajul liturgic. Ca şi destin istoric, Etiopia este singura ţară necolonizată vreodată din Africa, iar armata sa este singura armată de negri  care a înfrânt vreodată o putere militară europeană (Italia lui Mussolini, în 1941).

O tară creștină într-o mare arabă

Marele atu al acestei naţii singular este creștinismul. Etiopienii, care au fost al doilea popor care a recunoscut creștinismul ca religie de stat după Armenia, au traversat ultimele 16 secole ca bastion al Crucii, izolați într‑o mare de lume arabă sau păgână. În acest moment în Etiopia sunt peste 45 de milioane de creștini ortodocși, a doua comunitate ca mărime după Rusia din lumea ortodoxă.  Creştinismul trăit în cel mai autentic şi intens mod cu putinţă, la nivel de individ, de familie şi de comunitate, prin acceptarea vieţii amare de zi cu zi ca nevoinţă întru mântuire, ca şi prin păstrarea nealterată, în mod uimitor, a normelor morale şi a ritualurilor primelor comunităţi creştine, aproape ca în Faptele Apostolilor. Etiopienii se descalţă la intrarea în locaşurile de cult, urmând îndemnului lui Dumnezeu către Moise: “Scoate‑ţi încălţămintea din picioarele tale, că locul pe care calci este pământ sfânt!” Au 250 de zile de post pe an pentru călugări și preoți sau 180 de zile, obligatorii pentru toţi.

Țara care adăpostește Chivotul Legii

Biserica Ortodoxă Tewahedo Etiopiană susţine că este păstratoarea Chivotului cu Tablele Legii dăruite de Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai! La Axum, în prima capitală a imperiului creştin etiopian, într‑o zonă extrem de greu accesibilă, se află Catedrala “Sf. Maria din Sion”, alături cu o mică clădire cubică despre care se spune că adăposteşte Chivotul Legii, nimeni în afara călugărului‑paznic (nici măcar împăraţii!) neavând voie să privească vreodată la acest obiect sfant! Tradiţiile acestea legate de Vechiul Testament şi izolarea sa forţată, timp de 16 secole, de celelalte Biserici ortodoxe (cu excepţia Bisericii Copte, care i‑a numit patriarhul) au făcut ca Biserica Tewahedo să se oprească din evoluţie undeva prin sec. 4. Ea pare a fi astfel veriga de trecere dintre Vechiul Testament şi Noul Testament, cea care face vie demonstraţia afirmaţiei Fericitului Augustin: “Noul Testament în cel Vechi se ascunde”. Tewahedo înseamnă “unitate”, cu referire la unitatea celor două naturi (divină şi umană) în Iisus Hristos, fără confuzie şi fără amestec – aceasta fiind învăţătura lor oficială.

75 de milioane de oameni trăiesc la limita sărăciei

Etiopia este o ţară vizibil săracă, populaţia de 75 milioane de locuitori este (cu excepţia a foarte puţine centre urbane) eminamente rurală, oamenii locuiesc în colibe acoperite cu paie şi işi ară pământul bolovănos cu plugul de lemn, tras de animale; în foarte multe sate nu există reţea de electricitate; autoturisme aproape ca nu sunt în ţară, toată lumea merge pe jos pe drumurile de munte, cu toiagul pe umeri -recuzită obligatorie, ca la ciobanul mioritic. O femeie etiopiancă naşte câte 5 copii, dar speranţa de viaţă este redusă: 49 de ani. Media de alfabetizare din statisticile oficiale este spre 50%.

Educația se face cu ajutorul Bisericii

Dinastiile conducătoare etiopiene au înţeles toate, de‑a lungul a 16 secole, să păstreze Biserica Ortodoxă Tewahedo Etiopiană în centrul vieţii sociale şi personale. Bisericile si mânăstirile etiopiene au fost secole de‑a rândul singurele centre de învăţământ, evident religios. În prezent, în Addis Abeba şi în alte centre urbane, s‑a trecut şi la învăţământul de stat, dar învăţământul bisericesc rămâne totuşi de bază în majoritatea comunităţilor rurale. Copiii merg să înveţe la biserică de pe la 4‑5 ani şi până la 8 ani, când pot intra la şcoala de stat. Profesorul îi aşază pe elevi în cerc, la umbra unui copac, în curtea bisericii.

 

 

Publicat in categoriile: EVZ Special
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: