Preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat joi că proiectul statutului de autonomie a „ţinutului secuiesc”, ce va fi înaintat Parlamentului României, cuprinde cinci elemente importante: atribuţiile ce vor fi delegate de statul român către autorităţile regionale şi locale, limbile oficiale din regiune, asigurarea proporţionalităţii etnice în instituţiile publice, autonomia fiscală şi drepturile românilor din zonă, scrie Agerpres.
Antal Arpad, care face parte din grupul de lucru al proiectului de statut, a menţionat într-o conferinţă de presă că în ce priveşte delegarea atribuţiilor propunerea UDMR este ca Apărarea şi Politica externă să rămână în continuare în seama statului, iar restul să fie transferate regiunii. În opinia sa, descentralizarea şi aducerea deciziilor mai aproape de cetăţeni va avea un efect benefic, lucru demonstrat de trecerea spitalelor şi şcolilor în subordinea autorităţilor locale.
UDMR propune, totodată, ca în regiunea autonomă 'ţinutul secuiesc' limba maghiară să fie limbă oficială, alături de limba română, iar în toate instituţiile publice, atât cele din subordinea autorităţilor locale, cât şi centrale, să existe proporţionalitate etnică, adică numărul angajaţilor de o anumită etnie să respecte ponderea pe care aceasta o deţine în comunitatea locală. Antal Arpad a precizat că modelul funcţionează cu succes în Tirolul de Sud şi consideră că este adecvat şi pentru 'ţinutul secuiesc'.
În ce priveşte autonomia fiscală, în proiectul de statut se propune ca toate taxele şi impozitele să fie colectate la nivelul regiunii, iar o anumită cotă, de 5-10% în funcţie de negocieri, să fie transferată către bugetul de stat. Contrar altor păreri, Antal Arpad e de părere că 'ţinutul secuiesc' este sustenabil din punct de vedere financiar, în condiţiile în care va fi lăsat să-şi administreze propriile resurse.
Cât priveşte românii care trăiesc în regiune, Antal Arpad a dorit să dea asigurări că drepturile acestora nu vor fi îngrădite prin acest statut şi că beneficiile autonomiei se vor răsfrânge şi asupra lor. Potrivit acestuia, mai există discuţii legate de teritoriul regiunii, respectiv dacă acesta va trebui să includă integral judeţele Covasna, Harghita şi Mureş sau doar 'ţinutul secuiesc' istoric, fără zonele româneşti.
Antal Arpad a mai spus că după finalizare, statutul de autonomie va intra în dezbatere publică, după care va fi înaintat Parlamentului României cel mai probabil până în primăvara anului viitor, înaintea congresului UDMR.