O organizaţie propune un stil de viaţă sănătos, axat exclusiv pe consumul de legume şi fructe proaspăt culese din grădină. Clienţi vor fi câteva zeci de familii din Timişoara şi Arad.

Zeci de familii din Timişoara şi Arad vor primi săptămânal produse proaspete, din grădina unei femei din satul Cuvin, comuna arădeană Ghioroc. Orăşenii şi femeia au bătut palma într-un parteneriat în toată regula, şi toată lumea e mulţumită: ea că îşi vinde roadele, orăşenii că nu mai caută după produse fără pesticide şi că acestea le sunt livrate direct.

Totul se întâmplă în cadrul parteneriatului ASAT (Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti) pentru consum local şi o alimentaţie sănătoasă, iniţiat de CRIES (Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare).

Clienţii pot vizita gospodăria producătorului

"Parteneriatul ASAT se bazează pe dezvoltarea unei relaţii directe între consumatori şi mici producători de proximitate, care cultivă în mod tradiţional o varietate largă de legume, fructe şi alte produse agricole", explică Sergiu Florean, reprezentantul CRIES.

Se elimină intermediarii din pieţe şi se creează premisele pentru o bună cunoaştere a modului în care sunt cultivate produsele cumpărate. "Pe parcursul contractului, consumatorii au posibilitatea să facă diverse vizite la gospodăria producătorului, pentru a se convinge personal de felul în care este produsă o parte esenţială din hrana zilnică a familiei lor", a mai explicat Florean.

Numele celei care va asigura, din luna martie până în decembrie, legume, zarzavat şi fructe pentru 20 de familii din cele două oraşe este Maria Leordean. În contractul semnat cu orăşenii, aceasta se angajează "să cultive în acord cu principiile etice ASAT, cu referire la: calitatea sanitară a produselor, respectul faţă de biodiversitate şi faţă de mediul înconjurător".

Şapte fructe şi 31 de legume

Fiecare familie va primi, pe parcursul lui 2011, un număr de 35 de coşuri cu produse de grădină, costul unuia fiind de 41 de lei. În preţ se regăseşte inclusiv costul seminţelor, al manoperei de îngrijire a plantelor.

"E un tip de angajament special. Consumatorul susţine integral producerea produselor pe care le primeşete acoperind de la costul seminţelor, la irigare şi până la resursa umană implicată în cultivarea lor", a mai explicat reprezentantul CRIES.

Arădenii şi timişorenii ce vor mânca bunătăţi de grădină proaspete vor plăti într-un an 1.446 de lei, în mai multe tranşe. Oferta conţine un număr de 31 de legume şi zarzavaturi (dovleci, ardei, varză de Bruxelles, spanac, fasole verde, gulii, lobodă, macriş, ridiche neagră etc.), plus şapte fructe (cireşe, pepeni galbeni şi roşii, coacăze, struguri, căpşuni, prune). Aceste produse vor fi oferite consumatorilor-parteneri în momentul recoltării lor, respectându-se ritmul natural de coacere, astfel că niciodată nu se vor regăsi în coş toate produsele simultan.

"Vreau să fiu sigur că morcovul din care le fac suc copiilor nu are chimicale"

Ideea CRIES continuă proiectul demarat în 2007, şi în cei trei ani de existenţă a ajuns la 200 de beneficiari, care oferă parteneriate între agricultori din mediul rural şi beneficiari de la oraş. Acum, accentul este pus pe diversificarea hranei şi adoptarea, conştientă, a unui stil de viaţă sănătos.

"Scopul nostru este să-i determinăm pe consumatorii parteneri să opteze pentru un stil de viaţă echilibrat. Coşurile primite de la producător sunt foarte diversificate. Beneficiarul nu poate opta să primească numai cartofi, varză şi roşii, ci va primi şi guliile, loboda, spanacul şi restul din cele 31 de produse care se regăsesc pe listă. E treaba lui ce face cu ele. Dacă doreşte poate să le dea prietenilor, dar suntem convinşi că în timp va ajunge să le consume", spune Sergiu Florean.

Iosif Dima-Csatlos este printre primii care au semnat parteneriatul cu Maria Leordean. "M-am implicat din două motive. Pe de o parte e solidaritate socială. Prin banii daţi, am vrut ca persoana respectivă să aibă un salariu decent şi asigurare socială, asumându-ne inclusiv riscul în caz de calamitate. În al doilea rând, am vrut certitudine asupra originii şi calităţii produselor pe care le primesc, mai ales că am şi o familie cu doi copii mici. Chiar vreau să fiu sigur că morcovul din care le fac suc nu este plin de chimicale", a declarat bărbatul.

41 de leiva costa un coş cu legume şi fructe ce va fi livrat în anul 2011 de ţărani din comuna arădeană Ghioroc. De-a lungul anului, vor fi livrate 35 de astfel de coşuri

EXPLICAŢIILE NUTRIŢIONIŞTILOR

Legumele care "călătoresc" mult nu sunt semnificative pentru nutriţie

Alimentele care provin de la distanţe mici faţă de locul unde locuim sunt mai bogate în nutrienţi.

"Drumul alimentelor până la farfurie e foarte scurt, ceea ce face ca nutrienţii să nu se degradeze. Asta se resimte în special la vitamina C, dar şi la antioxidanţi. Orice legumă sau fruct care stă în supermarket şi a călătorit mult nu mai e semnificativă pentru nutriţie", explică Corina Zugravu, medic primar igiena alimentaţiei şi nutriţiei.

În plus, exploatarea pământului e mai puţin intensă. "Un pământ din care încerci să storci o productivitate mai mare ajunge să fie sărac, mai ales în substanţe naturale şi minerale", adaugă ea.

În plus, alimente sunt mai folositoare pentru organism deoarece corespund mai bine modului în care românii sunt obişnuiţi să mănânce. "În aceste condiţii, se stabileşte şi o legătură personală, de încredere, între consumator şi producător, care în lanţul industrial nu există. Alimentele sunt foarte bune, fiind produse în sistem bio (fără pesticide)", comentează şi prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.