CUM FUNCŢIONEAZĂ JUSTIŢIA ÎN ROMÂNIA. Chiar dacă ofensiva procurorilor anticorupţie asupra frontierelor a început înainte de integrarea în UE, marile dosare în care au fost acuzaţi vameşi nu şi-au găsit încă finalitatea în instanţe.
Bucureşti - Otopeni, Ploieşti, Albiţa (Iaşi), Galaţi, Sibiu, Nădlac (Arad), Bechet (Dolj), Neamţ. Toate aceste puncte vamale înscrise de procurori (prin numărul mare de acuzaţi şi prin spectacolele mediatice care au însoţit reţinerile) pe harta "neagră" a corupţiei ar fi putut constitui "un semnal pozitiv pentru Europa", aşa cum şi-ar fi dorit ministrul internelor Traian Igaş. Până acum însă, niciunul dintre dosare nu s-a soldat, în instanţe, cu vreo condamnare definitivă.
Unele dintre ele trenează încă pe mesele judecătorilor, iar în altele (cum este cazul "Bechet") soluţia - pronunţată oricum tardiv pentru ceea ce se înţelege în Drept prin "celeritate" sau "termen rezonabil" - a fost achitarea.
Aşa se face că mai întemeiat decât speranţele ministrului Igaş este interesul partenerilor europeni pentru condamnări, transmis, de altfel, extrem de clar de ministrul finlandez de externe.
Justiţie pasivă, probe care "scârţâie"
Probele insuficiente sau viciile de procedură - în cazurile în care s-a dispus achitarea -, dar şi pasivitatea judecătorilor sau termenele foarte lungi de judecată au făcut ca marile dosare cu care anchetatorii anticorupţie impresionau Uniunea Europeană cu doar câteva luni înaintea integrării să intre în istorie doar prin închiderea vămilor şi prin imaginile cu vameşi şi poliţişti de frontieră încătuşaţi şi plimbaţi prin faţa camerelor de luat vederi flancaţi de "mascaţi" şi eliberaţi ulterior după o scurtă perioadă petrecută în aresturile poliţiei. Nici o condamnare definitivă, care să-i trimită pe inculpaţi după gratii pentru ani buni, nu a fost pronunţată până acum.
Singurele "victorii" ale DNA - e drept în dosare similare, dar fără o miză prea mare - au fost condamnări la închisoare cu suspendare.
"Tot timpul au existat in - formaţii, tot timpul s-au făcut reţineri, însă pentru a obţine rapid condamnări, poate că ar fi fost nevoie de o mai bună cooperare între toate instituţiile implicate. Nu ştim dacă mentalitatea sau corupţia generalizată i-au făcut însă pe unii angajaţi ai statului să le întoarcă spatele anchetatorilor zeloşi", au explicat surse judiciare.
Iar afirmaţiile acestora sunt susţinute de recentul dosar în care sunt anchetaţi 55 de poliţişti de frontieră şi patru vameşi de la Siret. De ce doar patru vameşi şi de ce sunt ei acuzaţi de dare şi nu de luare de mită? Explicaţia anchetatorilor e simplă: procurorii nu au găsit la Vamă la fel de multă "înţelegere" ca la Poliţia de Frontieră şi nu au putut infiltra şi în rândul vameşilor un ofiţer sub acoperire, cu ajutorul căruia să strângă probe împotriva vameşilor. "Prin urmare, au căzut în plasă doar cei patru, care mergeau frecvent să-i dea partea lui de mită - din încasările zilnice de la cărăuşii reţelei de ţigări contrabandă - şefului vămii (de fapt, ofiţer sub acoperire)", au explicat sursele citate.
Lipsa de cooperare a şefilor Vămii face astfel ca vameşii să scape, în final, cu pedepse mai uşoare (darea de mită se pe depseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar luarea de mită - de la 3 la 12 ani), deşi - aşa cum reiese din referatul procurorilor - poliţiştii de frontieră îi invidiau pe vameşi, care ar fi primit de la contrabandişti sume de trei ori mai mari.
ÎN INSTANŢE
Dosare "celebre" s-au prăfuit în sălile de judecată
O scurtă radiografie a dosarelor instrumentate de procurorii DNA sau DIICOT, în ultimii ani, demonstrează modul în care "funcţionează" justiţia în România. Vama Ploieşti, 12 septembrie 2006. 13 vameşi din Ploieşti s-au prezentat la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din Bucureşti unde erau citaţi pentru audieri. Au fost reţinuţi de procurori şi apoi arestaţi preventiv de instanţă, sub acuzaţia de luare de mită. Printre ei se număra şi adjunctul şefului Biroului Vamal Ploieşti, Liviu Jianu. Trei luni mai târziu, mai exact pe 4 decembrie 2006, DNA avea să trimită în judecată, în total, 16 lucrători vamali din Ploieşti. Procesul se desfăşoară de peste patru ani la Tribunalul Ploieşti, fără să se fi pronunţat, deocamdată, nicio sentinţă.
Vama Otopeni, 22 septembrie 2006. La nici două săptămâni după "decimarea" Vămii Ploieşti, procurorii DNA au descins în forţă la Biroul Vamal de pe Aeroportul Otopeni, de unde au ridicat 18 vameşi. Practic, pe aproape toţi cei care lucrau, la acea oră, în tura de dimineaţă. Instanţa de judecată a refuzat să îi aresteze pe lucrătorii vamali de la Otopeni, considerând că interdicţia de a părăsi ţara este o măsură preventivă suficientă în cazul lor. Ancheta procurorilor a mai durat încă un an, iar în decembrie 2007, au fost trimişi în judecată 21 de vameşi ai Biroului Vamal Otopeni, acuzaţi că ar fi încasat peste 8.000 de şpăgi, pe parcursul unui singur an. Nici în acest caz instanţa nu a pronunţat nicio sentinţă până în prezent. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Buzău.
Vama Albiţa, iulie 2008. Şeful Vămii Albiţa, Ghiţă Berbece, a fost arestat, la cererea procurorilor DIICOT, într-un dosar în care era acuzat, alături de alte patru persoane, de constituirea unui grup infracţional şi de trafic cu ţigări de contrabandă. Potrivit anchetatorilor, în prima jumătate a anului 2008, Berbece reuşise să treacă prin vamă cinci TIR-uri cu ţigări de contrabandă, fără plata taxelor şi accizelor. Şeful Vămii Albiţa a fost pus în libertate în 2009 şi a murit în februarie 2010, în urma unui infarct, înainte ca instanţa să ajungă la o concluzie în privinţa vinovăţiei lui. Dosarul se află şi acum pe rolul Tribunalului Iaşi. (Maria Craus) Vama Bechet, 2008. Procurorii au stabilit că adjunctul şefului vămii şi cinci subordonaţi ai săi au furat 2.000 de baxuri cu ţigări de contrabandă din transporturi confiscate. Toţi cei şase inculpaţi au fost achitaţi în primă instanţă.
Vama Galaţi, decembrie 2010. Procurorii DIICOT Galaţi au trimis în judecată zece persoane, printre care şi trei vameşi. Acuzaţia: complicitate la constituirea unui grup criminal organizat. Potrivit procurorilor, vameşii iar fi ajutat pe traficanţii de ţigări să introducă în ţară "marfa" de contrbandă fără a mai face controlul tirurilor. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Galaţi. (Narcis Iordache)
BULGARIA
Înregistrările telefonice fac lumină la Vamă
Începutul anului a fost unul complicat pentru guvernul bulgar, care se află în centrul unui uriaş scandal provocat de publicarea unor înregistrări telefonice ce par să dezvăluie traficul de influenţă practicat de premierul Boiko Borisov şi de aliaţii săi pe lângă şeful Agenţiei Vamale. Mai mulţi politicieni au avertizat că scandalul ce expune practicile neortodoxe de la Vamă este o piedică în calea aderării Bulgariei la spaţiul Schengen.
Scandalul a explodat în ianuarie, când săptămânalul "Galeria" a dat publicităţii înregistrarea unei convorbiri telefonice în care şeful Agenţiei Vamale, Vanio Tanov, se plânge că oamenii săi se tem să efectueze controale pentru că unele firme se bucură de protecţia ministrului de interne, Ţvetan Ţvetanov.
Au urmat înregistrări ce l-au vizat inclusiv pe premier. Una dintre ele surprinde o convorbire între Borisov şi Tanov, în care premierul cere şefului Vămilor să pună capăt controlului desfăşurat la fabrica de bere Ledenika a omului de afaceri Mihail Mihov, zis Misho Birata. "Am promis că nu-l voi atinge pe Misho Birata", spune premierul, potrivit înregistrării, citate de site-ul Novinite.
O altă înregistrare îl surprinde tot pe Borisov, care îi cere lui Tanov reinstalarea în postul vamal de pe aeroportul din Sofia a unui amic cu care premierul joacă fotbal. Tanov se supune, iar Nikolai Vucev, amicul premierului, e reinstalat în funcţie.
Veridicitatea înregistrărilor a fost pusă sub semnul întrebării de unii dintre protagonişti, iar premierul Borisov s-a declarat ţinta unui atac mediatic. El a admis totuşi că a vorbit cu Tanov despre Vucev şi Mihov. Cine se află în spatele publicării înregistrărilor, efectuate cel mai probabil de serviciile de informaţii bulgare, e deocamdată neclar. Principalul "suspect" este însă Aleksei Petrov, fost agent al serviciilor de securitate, arestat recent sub acuzaţia de implicare în criminalitatea organizată.
Satul vameşilor
Scandalul ridică multe semne de întrebare privind integritatea oficialilor din guvern sau a celor de la autoritatea vamală bulgară, care este deja ţinta multor acuzaţii de corupţie. Mai multe arestări au avut loc în ultimii ani la vămile bulgare, ultima - în urmă cu câteva zile, când 14 ofiţeri vamali au fost reţinuţi pentru că cereau bani străinilor care intrau în ţară pe la Ruse.
Un caz relatat anul trecut de presa bulgară expune mult mai clar corupţia unor oficiali vamali. Este vorba despre un sat cu aproximativ 50 de vile, construite în apropierea oraşului Ivailovgrad. Casele, construite ilegal pe terenuri aflate în proprietatea statului, aparţin, potrivit presei, vameşilor care lucrează la punctul de trecere a frontierei cu Turcia.
Consilieri britanici
Între 2001 şi 2010, eforturile vameşilor bulgari au fost susţinute de o firmă britanică, angajată de guvern pentru a consilia lupta împotriva contrabandei şi pentru a pregăti ţara pentru aderarea la UE. Între 2002 şi 2006, taxele colectate de autorităţile vamale au crescut, anual, cu 30%, firma britanică - Crown Agents - revendicând o parte din meritele succesului, scrie "The Sofia Echo".
Anul trecut, în martie, noul guvern bulgar a luat decizia să nu mai reînnoiască contractul cu consilierii britanici.
"Nu am spus niciodată că aceste conversaţii nu au avut loc. Am sute de convorbiri telefonice în fiecare zi şi nu îmi pot aminti tot. Sunt însă convins că am vorbit la telefon în legătură cu Ledenika şi cu Vucev." BOIKO BORISOV, premierul Bulgariei
BILANŢ
2.200 de poliţişti, ofiţeri DGA, procurori DNA şi "mascaţi " de la Jandarmerie au participat ieri la acţiunea soldată cu reţinerea a 140 de vameşi şi poliţişti de frontieră şi a 50 de contrabandişti de ţigări
Peste 2.200 de poliţişti de la secţii din Capitală, procurori DNA, ofiţeri DGA şi "mascaţi" de la forţele speciale ale Jandarmeriei, îmbarcaţi în câteva sute de autoturisme, dube ale MAI, autocare şi patru elicoptere, au fost ieri-dimineaţă protagoniştii uneia dintre cele mai ample acţiuni anticorupţie care a vizat traficul cu ţigări în vămile Moraviţa, Naidăş, Oraviţa, Deta şi Cruceni.
"Captura" principală: 40 de vameşi, 100 de poliţişti de frontieră acuzaţi de luare de mită şi trafic cu ţigări. Potrivit anchetatorilor, au fost confiscate ţigări în valoare de jumătate de milion de euro, iar "bacşişul" obţinut întro singură tură de vameşi şi poliţişti depăşea suma de 5.000 de euro.
În paralel, oamenii legii au reţinut alte 50 de persoane din zece judeţe, sub acuzaţia de contrabandă cu ţigări, acestea fiind duse pentru audieri la Parchetul Tribunalului Argeş. La închiderea ediţiei, audierile erau în plină desfăşurare atât în Capitală, cât şi la Piteşti.
Escadrilă de BMV-uri la Vama Moraviţa
Marţi dimineaţă, ora 6.00. "Mascaţii" pun stăpânire, sub ochii jurnaliştilor înştiinţaţi încă de luni seară că se pregăteşte ceva la frontiera de vest, pe Vama Stamora Moraviţa. Simultan, acţiuni similare au loc la Deta şi Cruceni (judeţul Timiş), dar şi la Naidăş şi Oraviţa (judeţul Caraş Severin).
Oamenii legii au debarcat din două autocare şi o întreagă escadrilă de BMW-uri şi au început să scotocească după probe până şi în pubele din vămi. Trei ore mai târziu, patru elicoptere ale MAI aterizează la Mo - raviţa şi la Naidăş pentru a-i transporta pe reţinuţi la Bu cureşti, unde urmau să fie audiaţi de procurorii DNA.
În jurul prânzului, începe cursa cu obstacole: pentru a putea urca în elicopterul care staţiona pe câmp, reţinuţii trebuie să coboare printr-un şanţ lat de un metru, plin de crengi şi noroi. În timp ce unii îşi cărau cu greu sacoşele cu haine de schimb aduse de soţii, alţii se chinuiau să-şi acopere faţa cu coli albe pentru a nu fi fotografiaţi. Primul elicopter a decolat în jurul orei 12.00, iar al doilea abia trei ore mai târziu. "Greu cu hârtiile", recunoaşte unul dintre procurori.
Vameş-şef, dat în urmărire generală
În urma descinderilor de ieri, doar din judeţul Timiş au fost reţinuţi 53 de poliţişti de frontieră şi 27 de vameşi. Potrivit unor surse judiciare, printre ei se numără Corina Palimariu (soţia şefului de Sector Deta) şi şeful de tură de la Poliţia de Frontieră Radu Felecan, ambii angajaţi la PTF Moraviţa, precum şi şeful de tură de la Cruceni, Cornel Popa.
Pe de altă parte, şeful de tură al vameşilor de la Moraviţa, Milan Gubic, şi alţi şase vameşi au fost daţi în urmărire generală şi s-au luat măsuri speciale să nu părăsească ţara.
Potrivit anchetatorilor, la ora 6.00, când au descins în locuinţa lui Gubic, acesta nu mai era de găsit. Soţia lui a declarat că a plecat cu o maşină pentru că şi-a luat concediu de odihnă în urmă cu două zile şi că nu ştie unde este. Aceleaşi surse au mai declarat pentru EVZ că Gubic este unul dintre cei care colectau mita la Moraviţa şi că era în strânsă legătură cu liderii de sindicat şi cu şefii de tură.
Partide de sex, surprinse de camerele montate de DNA
Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au descoperit cu stupoare în timp ce analizau imaginile suprinse de camerele de luat vederi montate la Vama Moraviţa pentru a strânge probe în acest dosar, cum mai mulţi vameşi făceau sex în timpul serviciului. Mai exact, este vorba despre două cupluri, colegi de serviciu, care ar fi fost filmaţi în timpul unor partide de sex într-o maşină parcată în zona vămii.
Informaţiile furnizate de anchetatori au fost confirmate şi de apărătorii inculpaţilor, care au studiat referatul de punere sub acuzare întocmit de procurori.