Evenimentul Zilei > International > Corupția din fostele state sovietice devine un punct vulnerabil. Cine are de câștigat din asta?
Corupția din fostele state sovietice devine un punct vulnerabil. Cine are de câștigat din asta?

Corupția din fostele state sovietice devine un punct vulnerabil. Cine are de câștigat din asta?

Discuția dintre președintele Donald Trump și președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a generat un interes reînnoit pentru lupta împotriva corupției în fostele republici sovietice și foștii aliați ai Moscovei, adesea denumiți state post-sovietice, în Europa.

Aproape din primele lor zile ca națiuni independente, corupția a fost o problemă majoră pentru aceste țări. Le-a slăbit performanțele economice, sistemele juridice și legitimitatea politică. Aceasta complică capacitatea statelor de a participa la instituții europene precum Uniunea Europeană și NATO.

La fel de important, practicile au creat o cale pentru străini, în special Rusia, de a submina instituțiile fragile, de a șantaja liderii și de a influența procesele politice. În multe privințe, combaterea corupției în fostele state sovietice este la fel de importantă pentru securitatea NATO ca și consolidarea capacității acestora de a rezista agresiunii militare.

Era aproape inevitabil ca aceste state care fuseseră odată sub dominație sovietică să sufere de corupție. În epoca sovietică, legea și instituțiile guvernamentale au fost întotdeauna subordonate politicii de partid. Nu a existat o separare efectivă a puterilor, o justiție independentă sau o presă liberă. Transparența era un cuvânt necunoscut. Furia publicului față de îmbogățirea câtorva cu acces special și crearea unei inegalități extreme a veniturilor au discreditat și guvernele nou-create.

Potrivit unui raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, „corupția este principala provocare pentru dezvoltarea democratică a statelor post-sovietice”. Corupția face mai mult decât să distrugă energiile economice ale țărilor care se luptă să se stabilească pe o piață capitalistă globală. Subminează instituțiile politice în curs de dezvoltare, slăbește statul de drept și corupe procesul politic.

Ucraina și Moldova pe lista Rusiei

În ceea ce privește Rusia, corupția pare să fi câștigat. Numeroși experți occidentali și instituții guvernamentale caracterizează sistemul politic rus ca fiind o cleptocrație. O modalitate prin care Moscova încearcă să-și consolideze legitimitatea politică internă și să neutralizeze acuzațiile de corupție este prin a pune în lumină practicile corupte din statele post-sovietice și din Occident.

În 2015, vicepreședintele de atunci Joe Biden a acuzat în mod explicit Rusia că folosește tacticile corupției în războiul său împotriva instituțiilor politice occidentale, spunând: „Kremlinul lucrează din greu pentru a cumpăra și a coopta forțele politice europene, finanțând partidele de dreapta și pe cele de stânga din întreaga Europă”. Într-o eră a reînnoirii competiției marilor puteri, lupta pentru a elimina corupția nu numai în statele post-sovietice, ci și la nivel global a căpătat o importanță strategică.

În Ucraina, lupta împotriva corupției a devenit indisolubil legată de lupta marilor puteri de a plasa acea națiune într-o tabără sau în alta. Interesul Ucrainei de a deveni parte a Occidentului amenință visul Moscovei de a deveni din nou o mare putere. Dacă Ucraina reușește să se lege de Occident, parțial prin controlul corupției, va reprezenta o provocare pentru sistemul politic cleptocratic al Rusiei. Moscova încearcă să folosească toate armele pe care le are la dispoziție, inclusiv corupția cu arme, pentru a împiedica Ucraina să realizeze reformele dorite.

O altă țară în care eforturile rusești de război hibrid, inclusiv cumpărarea de influență politică, creează consecințe strategice pentru Europa și NATO este Moldova. Amplasată în sud-estul Europei, între România și Ucraina, Moldova a fost mult timp un pion în eforturile Rusiei de a recrea imperiul sovietic. Moscova a sprijinit regimul separatist din regiunea Transnistriei  a Moldovei, desfășurând acolo trupe rusești la începutul anilor 1990.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.