Corpul nostru hrănește 35 de trilioane de bacterii! Care este secretul sănătății veșnice?

Corpul nostru hrănește 35 de trilioane de bacterii! Care este secretul sănătății veșnice? Sursa foto: arhiva EVZ

Poate suna ciudat, dar nu suntem simpli oameni, ci suntem un holobiont. Acest termen descrie un organism care funcţionează ca un ansamblu de mai multe specii care sunt benefice în mod reciproc.

Omul este un ecosistem extrem de complex, care cuprinde 39 de trilioane de bacterii (cântăresc aproximativ 1,5 kilograme), majoritatea benefice. Cu alte cuvinte, atunci când ne aşezăm la masă nu mâncăm niciodată doar pentru unul, ci pentru 39 de trilioane, numărul total al bacteriilor care alcătuiesc microbiomul organismului nostru.

În Mănâncă şi învinge boala, considerată una dintre cele mai bune şi documentate cărți despre alimentație și sănătate din ultimii ani, Dr. William W. Li explică cum un microbiom sănătos şi echilibrat ajută la menţinerea stării de sănătate a organismului.

Volumul apărut la Lifestyle Publishing House, parte a Grupului Editorial Trei, prezintă, printre altele, cum hrănirea corectă a bacteriilor intestinale dă startul unui efect de domino ce influenţează nu doar digestia, ci şi starea generală de sănătate.

Ne puteți urmări și pe Google News

Bacteriile care te apără de cancer

O comunitate bine îngrijită de bacterii gastrointestinale, arată Dr. William W. Li, va influenţa capacitatea de a rezista la boli precum cancerul şi diabetul, de a vindeca rănile şi de a instrui creierul să producă substanţe chimice care ne fac mai sociabili.

Studii recente arată cum microbiomul ajută orgasimul să reziste împotriva unor afecţiuni precum boala intestinală inflamatoare, depresie, obezitate, boli cardio-vasculare şi chiar Alzheimer şi Parkinson.

Iaurt, brânză și varză acră

Dieta este cel mai eficient instrument care poate influenţa microbiomul, iar din acest punct de vedere alimentele se împart în: • probiotice (alimente care conţin microorganisme vii destinate să menţină sau să îmbunătăţească bacteriile bune din organism): iaurt, produse fermentate precum varză murată sau kimchi, brânză, pâine cu maia (conţine bacterii cu beneficii remarcabile pentru sănătate şi s-a demonstrat că îmbunătăţeşte imunitatea şi suprimă dezvoltarea tumorilor). • prebiotice (alimente care nu se digeră şi care hrănesc bacteriile bune din intestine): fibre alimentare

Atenție la grăsimi!

Pe lângă iaurt şi murături, o dietă care are efect benefic asupra microbiomului mai poate include pâine de secară, kiwi, crucifere (broccoli, conopidă, bok choy, varză, kale, nap, rucola), muguri de bambus, ciocolată neagră, nuci, leguminoase, ciuperci, rodie, vin roşu, ceai (ceai verde, negru şi oolong)

Cel mai bun mod de a ne alimenta luând în considerare bacteriile bune, spune Dr. William W. Li, este să introducem mai multe fibre din alimente integrale în dietă şi mai puţine proteine animale şi grăsimi sau alimente procesate.

Bacteriile intestinale formează apoi metaboliţi care reduc inflamaţiile, ajută la reglarea glicemiei şi a colesterolului şi stimulează imunitatea. Iar de aceste beneficii se vor bucura şi urmaşii celui care a aplicat de-a lungul vieţii aceste reguli.

200 de alimente fantastice

Cartea Mănâncă şi învinge boala prezintă cititorilor peste 200 de alimente (dintre care nu lipsesc prunele, scorțișoara, pâinea cu maia, vinul roșu și berea, fasolea neagră, roșiile San Marzano, uleiul de măsline, brânzeturi de tipul camembert și cheddar), care îmbunătățesc starea de sănătate, luptând împotriva cancerului, reducând riscul de demență și ameliorând multe alte boli.

Cu ajutorul planurilor alimentare din această carte, mâncărurile preferate deja pot fi îmbunătățite pentru a activa cele cinci sisteme naturale de apărare ale organismului: angiogeneza, regenerarea, microbiomul, protecția la nivelul ADN-ului și imunitatea.

Angiogeneza

Dr. William W. Li este medic și om de știință cunoscut în toată lumea, mai ales ca lider al Fundației pentru Angiogeneză, în cadrul căreia a avut contribuții revoluționare la înțelegerea a peste 70 de boli (inclusiv cancer, diabet, orbire, boli de inimă, obezitate). A publicat peste 100 de articole științifice în reviste ca Science, New England Journal of Medicine, Lancet și a predat la universități prestigioase, cum ar fi Harvard, Tufts și Dartmouth Medical School.