Corina Crețu, comisarul european pentru politică regională, a declarat, vineri, la Zalău, că România are actualmente un grad de absorbţie al fondurilor europene, pe fondul de dezvoltare regională şi fondul de coeziune, de circa 19-21%, respectiv 28%. Aceasta a mai punctat că instabilitatea administrativă din ultima perioadă a reprezentat o piedică serioasă pentru atragerea fondurilor europene în cazul României.
„Din păcate, pentru perioada 2014-2020 implementarea pe teren merge foarte lent. Am lucrat cu cinci guverne, opt-nouă miniştri ai Transporturilor. Această instabilitate administrativă a afectat foarte mult atragerea fondurilor europene. Suntem la o absorbţie, privind fondul de dezvoltare regională şi fondul de coeziune, pe care eu le coordonez, undeva între 19 şi 21%, cu tot cu agricultură, care sunt plăţi directe 28% şi gândiţi-vă că suntem în al cincilea an al exerciţiului bugetar de şapte ani. (...) Cred că organizarea administrativ-teritorială de acum îngreunează foarte mult absorbţia fondurilor europene”, a spus Corina Crețu.
Corina Creţu a mai punctat că proiectul european este în ultima perioadă atacat, dar cu toate acestea, România nu-şi poate permite un alt drum decât acela pro-european.
„Proiectul european este cel mai atacat în această perioadă, în primul rând din Vest, dar şi de unele ţări din Estul european, care din dorinţa de a-şi ascunde propriile neîmpliniri o blamează şi fac din Uniunea Europeană un ţap ispăşitor. (...) România nu-şi poate permite luxul de a se gândi la un alt drum decât acela pro-european, iar apartenenţa la Uniunea Europeană, care a adus 70 de ani de pace pe continentul european, care a adus 45 de miliarde de euro, deci vedem solidaritate inclusiv în termeni financiari, care a adus programele Erasmus pentru tineri, posibilitatea de a munci, de a călători, toate aceste lucruri trebuie explicate şi trebuie explicate mai ales generaţiilor tinere”, a menţionat Corina Crețu.
Comisarul european pentru politică regională a subliniat faptul că pe viitoarea perioadă de programare, România ar putea primi cu 13% mai multe fonduri europene decât în perioada 2014-2020, dacă propunerea Comisiei Europene va fi adoptată de către Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene, pentru că negocierile sunt blocate în prezent.