După șocul rezultatului de joi, Marea Britanie se trezește din amorțeală
Sunt milioane de imigranți care așteaptă cu sufletul la gură noile dispoziții ale Guvernului. De la cei veniți de câteva luni, până la cei stabiliți aici de mulți ani, multora nu le-a dat prin cap să-și ia cetă țenia. Aici, oamenii nu se leagă de case sau lucruri - poți să te muți și de 6-7 ori într-un an, dacă jobul ți-o cere, iar ieșirea Marii Britanii din UE părea cel mai puțin probabil lucru. Mii de români sunt în aceeași situație, dar niciunul nu se gândește să se întoarcă acasă. Oricât ar fi de greu, nivelul din Londra este cu mult peste ceea ce au lăsat în România.
Imigranți la tot pasul
O mare parte a Londrei trăiește prin imigranți. Am petrecut doar o oră la McDonald`s, pe Liverpool Street, loc unde vin cei care lucrează în zonă să servească masa de prânz. Pe lângă englezi, pe care îi remarci imediat după ținutele office, o mulțime de lucrători de alte naționalități servesc masa aici. În construcții lucrează ruși, sârbi, albanezi. În IT și magazine, indieni și pakistanezi. Aproape nu există stradă în Londra fără un magazin PAKI (pakistanez). Peste 200 de limbi se vorbesc în această metropolă cu opt milioane de locuitori.
Oamenii își pun acum speranțele în petiția pentru organizarea unui nou referendum, la care s-au adunat deja trei milioane de semnături.
„Nu ne plac pantofii tăi”
La cea de-a treia etapă a interviului, Tina, o româncă aflată în Londra de un an, ce aplicase pentru un post de consultant pe limba germană, a fost brusc refuzată, pe motiv că nu are o atitudine „corporate”, deoarece poartă pantofi sport. Aceiași pantofi pe care-i purtase și până atunci.
Mulți dintre angajatori și-au consultat avocații și și-au asigurat angajații străini că au contractele solide, iar autoritățile nu au ce să le facă.
Fabrica unde lucrează Anca, bioinginer de meserie, face semipreparate. Majoritatea angajaților sunt polonezi și români. Oamenii lucrează la o temperatură de 3-5 grade Celsius, iar programul e doar de noapte, câte 12 ore. Salariul este mic, 1.500 de lire, dar postul îi oferă experiența necesară pentru a găsi unul mai bun. În afara directorilor, doar doi englezi au acceptat să lucreze aici.
Ce a schimbat Brexit-ul
În ziua votării, n-am văzut niciun susținător pentru ieșirea din UE, după rezultate, însă, partizanii retragerii au prins curaj. În metrou, o franțuzoaică discută cu mama ei la telefon despre Brexit. După ce termină de vorbit, o englezoaică mai în vârstă îi spune zâmbind: „Cum te simți acum, când va trebui să te întorci acasă?”. Privirile celor din jur au făcut-o, însă, să închidă conversația.