În copilărie, avem nevoie de încurajare, îngrijire și iubire din partea părinților noștri. Dar, când ni se refuzat aceste lucruri, nu suntem conștienți că dezvoltăm o varietate de credințe, modele de comportament și mecanisme de coping, adică de adaptare, pentru a ne ajuta să supraviețuim într-un mediu atât de dificil.
În primul rând, trebuie să știți că există două tipuri principale de narcisiști:
„Narcisicii acaparatori” - aceștia sunt părinții care își văd copiii ca pe niște extensii ale lor. Aceștia ajung „să le trăiască viața” propriilor lor copii, sub pretextul că „ei știu ce e cel mai bine”.
„Narcisicii ignoranți” - aceștia sunt părinții care nu și-au manifestat interesul față de copiii lor. Aceștia văd clar limita dintre ei și copiii lor, drept urmare se poziționează la extrema cealaltă, de indiferență.
Iată 12 indicii care arată că am avut părinți narcisici sau că noi suntem părinți narcisici în relația cu proprii copii:
1.Încearcă să te controleze prin codependență. Folosesc expresii de genul „nu pot trăi fără tine”, „dacă pleci de acasă o să mi se facă rău”. Codependența ne împiedică să trăim o viață autonomă sau să ne stabilim alte priorități, altele decât satisfacerea nevoilor părinților.
2. Știu să te facă să te simți dator - dacă ai auzit des „am făcut atât de mult pentru tine” sau „am sacrificat totul pentru tine”. Ca urmare, te-ai simțit îndatorat ca și cum i-ai „datora” ascultarea completă.
3.Și -au manifestat iubirea doar când ai făcut ce voiau.
4.Nu v-au respectat niciodată spațiu –controlarea excesivă și nejustificată a camerei, a dulapurilor, a genții etc
5.Au concurat cu tine – când părintele comandă același gen de mâncare la restaurant, îți folosește hainele, încearcă să se împrietenească cu anturajul tău etc.
6.Asumarea rezultatelor copiilor lor. Când auzi expresii de genul „ai intrat la facultate pentru că eu ți-am plătit meditațiile” sau „ești frumos pentru că semeni cu mine” etc.
7.Te-au mințit în mod constant. Părintele alege să mintă, să manipuleze și să controleze din dorința de a deține controlul.
8. Dacă ai simțit că nu ai putut să-ți împărtășești sentimentele cu părinții tăi, deoarece ei ar face glume pe seama ta, fie să vorbească despre ei înșiși.
9.Dacă te-au insultat constant.
10. V-au oferit constant drept model alți copii.
11. Nu au manifestat niciodată nici o empatie.
12. Le plăcea să prezinte o imagine familială perfectă celor străini
Cum se manifestă copilul unui narcisist?
● codependența în alte relații;
● lipsa încrederii în propria persoană;
● incapacitatea de a spune „nu”;
● vina cronică sau rușinea;
● dezgustul de sine;
● goliciune;
● manifestă iritabilitate;
● incapacitatea de a-și exprima emoțiile și sentimentele;
● au predispoziție la anxietate sau depresie;
● manifestă hiper-vigilență;
● au sentimentul că nu au viitor;
● au comportament evitant;
● își pierd repede interesul față de o activitate pe care o încep;
● prezintă tulburări de somn;
● prezintă tulburări alimentare;
● se sperie repede și aproape din orice;
Ce este de făcut?
1. Nu te mai gândi că părintele tău narcisist se va schimba - nu-i poți schimba niciodată.
2. Permiteți-vă să vă supărați pe părintele pe care nu l-ați avut niciodată.
3. Învață să ai grijă de propriile tale nevoi.
4. Reconectați-vă cu copilul interior și învățați cum să vă îngrijiți într-un fel în care părinții dvs. nu au reușit niciodată.
5. Mențineți un jurnal zilnic în care să vă auto reflectați. Acest lucru vă va ajuta să deveniți mai conștienți de sine.
6. Exprimă-ți emoțiile într-un mod sănătos, în special orice furie pe care o ai înăuntru.
7. Nu ezitați să cereți ajutorul unul psihoterapeut. Acesta are capacitatea de a vă explica întreg procesul și puteți câștiga timp.