Preşedintele moldovean recunoaşte că printre cele 200 de persoane reţinute se află şi minori, pe care îi interoghează „ca să se afle cine i-a trimis la proteste”, iar o parte dintre aceste persoane sunt acuzate de participare la realizarea unei lovituri de stat, instigare la dezordine în masă şi tentativă de uzurpare a puterii.

Printre arestaţi se află copii şi adolescenţi (ridicaţi de poliţie direct din spitale), membrii unor organizaţii civice moldovene, dar şi politicianul Sergiu Mocanu, tatăl celor doi tineri care s-au refugiat de peste jumătate de an în Ambasada României din Chişinău.

Copii dispăruţi după demonstraţii

Autorităţile moldovene au trecut, ieri, la represalii împotriva demonstranţilor care au cerut reluarea alegerilor din Republica Moldova printr-o manifestaţie de amploare declanşată spontan după ce s-a aflat că majoritatea mandatelor din noul parlament au fost câştigate de comunişti. Arestările au început în noaptea de marţi spre miercuri, iar printre reţinuţi se află şi minori. Mai mulţi părinţi din Republica Moldova au anunţat presa că nu îşi găsesc copiii, în condiţiile în care peste 200 de tineri, reţinuţi în urma protestelor de marţi, ar fi fost ridicaţi de pe paturile de spital.

„Copiii au fost duşi din oraş, nu mai sunt în Chişinău”, a anunţat Comisariatul de poliţie, contactat telefonic de unul dintre părinţi. De altfel, chiar Vladimir Voronin a precizat - pentru BASA-press - că în timpul protestelor au fost reţinuţi copii şi adolescenţi. „Cei care au participat la proteste vor fi interogaţi cu privire la instituţiile de învăţământ unde îşi fac studiile şi cine i-a trimis în Piaţa Marii Adunări Naţionale, la proteste. Nu dorim răzbunare, ci din contră, o conlucrare”, a spus Voronin. Fost consilier al lui Voronin acuzat de lovitură de stat Într-o altă declaraţie, preşedintele Moldovei a mai dat un indiciu cu privire la identitatea celor arestaţi miercuri: „Violenţele de la Chişinău sunt organizate de agenţi infractori, de foşti politicieni care vor să ajungă la putere şi de cei care nu au fost în stare să ajungă în parlament. Există probe că această contestare a rezultatelor alegerilor este doar un pretext pentru organizarea unei lovituri de stat, în care sunt implicate servicii speciale din străinătate”, a precizat liderul comunist.

„Forţele de ordine au arestat organizatorii revoltelor de la Chişinău, iar sponsorii cei mai bogaţi au părăsit deja ţara”, a subliniat el. Printre cei arestaţi se află fostul consilier prezidenţial al lui Voronin, Sergiu Mocanu. Potrivit avocatului Ion Dron, Mocanu a fost ridicat de poliţie din stradă, sub acuzaţiile de participare la realizarea unei lovituri de stat, instigare la dezordine în masă şi tentativă de uzurpare a puterii. Politicianul, ai cărui copii se află de aproximativ şapte luni refugiaţi în Ambasada României din Chişinău, a fost luat cu forţa de pe stradă ieri-dimineaţă, în jurul orei 10.00, de aproximativ zece persoane îmbrăcate în civil. Mocanu a fost arestat în condiţii de agresiune, fiind pus la pământ, imobilizat şi urcat într-o dubă.   Potrivit lui Dron, Mocanu a fost reţinut 72 de ore, până când va ajunge în faţa judecatorului de instrucţie, care va decide prelungirea sau suspendarea mandatului de arestare. Sergiu Mocanu, şeful formaţiunii Acţiunea Populară, este singurul lider al unei grupări politice moldoveneşti arestat ieri. Ziarele din Chişinău speculează că nu va fi eliberat curând, spre deosebire de tinerii săltaţi direct din Spitalul de Urgenţă unde fuseseră aduşi în urma violenţelor de acum două zile. Fugari cu mandat de arestare Şi pe numele lui Ghenadie Brega, membru al Asociaţiei civice Hyde Park, a fost emis un mandat de arestare. Brega este unul dintre organizatorii manifestaţiei de luni, care a constat în aprinderea de lumânări lângă statuia lui Ştefan cel Mare, în semn de „doliu” pentru Republica Moldova. Fratele lui Ghenadie, Oleg, spune că Brega se ascunde în momentul de faţă. „Voronin avea nevoie de ţapi ispăşitori pentru ceea ce s-a întâmplat ieri (n.r. - marţi). Trebuiau să apară şi vinovaţi. Poliţia încearcă să lege protestul de luni cu ce s-a întâmplat ieri”, spune Oleg. Ghenadie Brega a mai fost arestat în mai anul trecut, după ce afişase o pancartă pe care scria „Greva foamei pentru drepturi”. Brega a absolvit în 2001 Facultatea de Cinematografie din cadrul Universităţii Bucureşti. Vineri, la Chişinău, se anunţă o altă acţiune de amploare. Studenţii sunt chemaţila manifestaţii prin SMS-uri care circulă simultan, e-mailuri şi mesaje pe messenger. (A contribuit Vlad Odobescu)

REVOLTĂ ÎNĂBUŞITĂ   „Totul a fost controlat, au avut un scenariu precis”

Pe străzile din Chişinău e linişte. Rumoarea din Piaţa Marii Adunări Naţionale se stinge încet, odată cu bateria de la singura portavoce care le dă glas nemulţumirilor. „Jos comuniştii!” şi „Vrem alegeri repetate!” sunt două dintre sloganele care-i fac pe cei din mijlocul mulţimii să aplaude cu moderaţie. În jurul lor, sute de poliţişti aşteaptă o singură mişcare greşită. „Urmarea o să fie nefirească” Oleg Brega, unul dintre iniţiatorii revoltei şi membru fondator al organizaţiei Hyde Park, a stat în permanenţă în piaţă, mai puţin pe timpul nopţii, când teatrul revoltelor a fost ocupat de persoane care au vandalizat clădirea parlamentului şi au furat de pe rafturile magazinelor de pe bulevardul Ştefan cel Mare. „Mă simt dezarmat, derutat, îngrijorat. Oamenilor le e frică. Poliţiştii au aruncat cu petarde lacrimogene, au încercat să împartă mulţimea în două”, povesteşte Oleg, care se teme acum că totul va fi în folosul comuniştilor.

„Urmarea o să fie nefirească. Regimul s-a întărit, totul a fost controlat, au avut un scenariu precis”, mai spune tânărul, care e hotărât să nu plece din piaţă decât „arestat sau ucis”. Din mulţime s-a auzit, la un moment dat, „să mergem cu toţii la televiziunea naţională!”. Dar nimeni nu s-a urnit. „Oamenii manifestează paşnic. Chiar dacă s-a zis să mergem să facem televiziunea să spună adevărul, lumea încă aşteaptă”, mai spune Oleg, aşteptând şi el. Nu o minune, ci doar mai mulţi entuziaşti.

Astăzi, opoziţia din Moldova a cerut o anchetă internaţională în privinţa revoltelor de la Chişinău, potrivit Interfax.

Costurile pentru repararea clădirilor administrative din Chişinău, devastate de protestatari, vor ajunge la 270.000 de dolari.

DEMONSTRAŢIE DE FORŢĂ. Sute de poliţişti au pus stăpânire pe piaţă Foto: Reuters

Vandalizări pe bani publici Pesimismul l-a cuprins ieri şi pe Ştefan Urîtu, preşedintele Comitetului Helsinki din Republica Moldova, care a stat în stradă, marţi, până după miezul nopţii. „Ardea un birou din parlament şi pompierii stăteau în faţă, fără să facă nimic. I-am întrebat dacă nu acţionează şi mi-au spus că sunt pompieri înăuntru care lucrează. Or, la puţin timp, au mai luat foc două birouri. În mulţime nu era violenţă, dar exista totuşi un grup de tineri care spuneau că ei sunt trădaţi, că nu vor să se oprească, că nu aparţin niciunei grupări. Ei sunt cei care au vandalizat”, povesteşte Ştefan Urîtu.

Ieri-dimineaţă, zvonurile despre arestările celor implicaţi în violenţe şi despre oprirea la porţile oraşului a tuturor celor care voiau să intre în Chişinău i-au potolit pe manifestanţi. „Cei de la putere planificau să renoveze Palatul Parlamentului şi, ca să mărească cheltuielile, şi-ar fi făcut singuri pagube”, mai spune preşedintele Comitetului Helsinki. Tinerii s-au întors la şcoală

La Universitatea din Chişinău, o linişte bolnăvicioasă a domnit pe holurile facultăţilor. „Azi (ieri - n.r.) au venit toţi la ore. Vorbeau între ei despre asta, dar majoritatea erau şocaţi şi speriaţi de ce s-a întâmplat. Cu câţi am vorbit, toţi condamnă distrugerile produse. Nu trebuia ca bunul public să aibă de suferit”, povesteşte Vadim Pistrinciuc, lector la universitate.

Nu a auzit despre luări de poziţii oficiale, iar principala documentare o au de pe site-urile televiziunilor româneşti. Chiar dacă mulţi cred că alegerile au fost fraudate, nu au nevoie de asemenea tulburări. „Oamenii nu vor să aibă parte de aşa ceva, mai ales că se apropie şi Paştele”, conchide Vadim. Ultimele urme ale revoltei sunt adunate de maşini pentru curăţenie. (Andreea Archip) SOLUŢIE Cum poate fi anulat scrutinul 

Comisia Electorală Centrală a aprobat aseară cererea celor trei partide de opoziţie intrate în Parlament de a avea acces la listele electorale folosite la alegerile din 5 aprilie. Formaţiunile vor avea la dispoziţie patru zile, începând de astăzi, pentru a verifica listele, potrivit Mediafax.

Partidele de opoziţie „trebuie să prezinte informaţii referitoare la secţiile de votare unde consideră că au existat nereguli”, a declarat secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, citat de agenţia Reuters.   „Doar Curtea Constituţională poate anula rezultatul alegerilor. Ei (membrii opoziţiei - n.r.) au posibilitatea de a demonstra neregulile şi noi suntem gata să le examinăm”, a subliniat Ciocan. Potrivit preşedintelui Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, opoziţia şi preşedintele Vladimir Voronin ajunseseră la un acord în vederea renumărării voturilor, însă, în cele din urmă, înţelegerea a picat.   Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a câştigat alegerile legislative de duminica trecută, obţinând 49,48% din sufragii. Partidul Liberal (PL) a obţinut 13,14%, Partidul Liberal Democrat (PLDM) 12,43% şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) 9,77%.

Comuniştii moldoveni nu au obţinut majoritatea necesară pentru a putea alege preşedintele ţării. Cele 49,48% din voturi le asigură 60 dintre cele 101 de mandate ale Parlamentului. Pentru alegerea preşedintelui fără ajutorul altei formaţiuni politice, comuniştii aveau nevoie de 61 de mandate.

În Ucraina a decis Curtea Supremă. La sfârşitul anului 2004, situaţia politică de la Kiev era una extrem de tensionată după ce, pe 21 noiembrie, Viktor Ianukovici câştigase al doilea tur al prezidenţialelor.   Rivalul său, actualul preşedinte Viktor Iuşcenko, a contestat rezultatul alegerilor la Curtea Supremă şi, sub presiunea străzii, aceasta s-a pronunţat pe 3 decembrie. Instanţa a decis repetarea celui de-al doilea tur de scrutin pe 26 decembrie, iar Iuşcenko a câştigat, obţinând 52% din voturi. (Dan Stancu)  PE AICI NU SE TRECE

Ruleta rusească de-a lungul graniţei Vama Giurgiuleşti. Marţi. Ora 22.00. Partea moldovenească. „Scopul călătoriei?”. „Ne ducem la o petrecere în Nisporeni.” „Coborâţi toţi din maşină. Desfaceţi bagajele. Rabataţi scaunele!”. Vameşii şi grănicerii scotocesc fiecare ungher al maşinii şi fiecare geantă. Nu au nimic de obiectat. Dar după cinci minute revin: „Nu se poate să treceţi. Nu aveţi invitaţie!”. „Dar am întrebat şi ni s-a spus că nu trebuie”. „Acum trebuie. Vă rugăm să vă întoarceţi.” Vama Oancea. Ieri. Ora 0.30. „Scopul călătoriei?” „Sunt în interes de serviciu. Merg să închei un contract.” „Asigurare medicală aveţi?”. „Dar nu trebuie, am întrebat la ambasadă.” „Acum avem ordine noi. Vă rugăm să vă întoarceţi.” „Oficial, această frontieră este închisă” Vama Giugiuleşti. Ieri. Ora 12.00. Şapte maşini cu număr de Republica Moldova şi una cu număr de România aşteaptă la barieră. Extenuaţi de drum şi demoralizaţi pentru că de câteva ore se străduiesc zadarnic să intre în propria ţară, moldovenii încearcă să se calmeze pe marginea drumului. Copiii transpiraţi îşi fac de joacă, femeile se vaită. „Numai comuniştii sunt de vină. La mine în sat nimeni nu i-a votat. Ne-au sufocat găgăuzii şi ruşii”, explodează exasperată o moldoveancă. Apare grănicerul, sobru şi autoritar. Îi recunoaşte dintr-un foc pe cei care încercaseră să intre cu o seară înainte. „Dar voi nu aţi fost cu o cumetrie la Nisporeni, aseară?” Lasă baltă identificările şi anunţă: „Oficial, această graniţă este închisă. Cei care merg acasă pot trece, dar vă avertizez că nu o să mai ieşiţi. Ceilalţi, vă rog să plecaţi înapoi!”. Vama Sculeni. Ieri. Ora 17.00. Patru maşini pline cu ziarişti mai încearcă o rundă la ruleta rusească a frontierei. Se bazează pe anunţul oficial al preşedintelui Vladimir Voronin, potrivit căruia Moldova va aplica regim de vize românilor abia de joi dimineaţă, de la ora 9.00. Grănicerii par însă că au auzit altceva. „Noi am primit ordin că nu se poate intra decât cu vize începând de azi, de la ora 14.00”, spune maiorul Proshcenko, şeful Punctului. Ordinul despre care vorbeşte rămâne însă o chestiune abstractă: nu îl poate arăta. În lipsa altor argumente, Proshcenko apelează la ultimul său argument: „La urma urmei, eu hotărăsc dacă treceţi sau nu!”.  PE MOTIVE TEHNICE Trenurile spre Moldova au fost anulate Trenul internaţional „Prietenia”, care circulă în relaţia Bucureşti Nord - Chişinău şi retur, a fost anulat ieri, pe o perioadă de două zile, din cauza unor defecţiuni tehnice anunţate de către Căile Ferate Moldovene. De asemenea, circulaţia trenurilor de călători de pe ruta Iaşi - Ungheni şi retur a fost întreruptă, tot ieri, începând cu ora 11.30. Moldovenii au pus şi în acest caz situaţia pe seama unui macaz buclucaş, în staţia Ungheni.

ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 09:13. CITIŢI ŞI:

EDITORIALUL EVZ: Datoria României faţă de Moldova Moldovenii au ieşit în stradă la Paris Chişinăul deschide o campanie de represalii diplomatice Rusia sare în apărarea regimului de la Chişinău Fost consilier al lui Voronin, arestat CĂLIN HERA: Ursul comunist nu mai are din ce coadă să dea CHRISTIAN MITITELU: Comoţie la Chişinău VLAD ODOBESCU: Revolta fără lideri de la Chişinău