Potrivit actului normativ, această măsură constituie modalitatea de a opri exodul creierelor de la est la vest.

Țările nordice, cu salarii mari, inclusiv Danemarca și Suedia, se opun ideii introducerii unui salariu minim la nivelul UE, măsura care va submina modelele lor de negociere colectivă.

Împotriva acestei măsuri sunt politicienii şi reprezentanţii sindicatelor din aceste ţări, deoarece, ei susţin că măsura ar putea duce la scăderea salariilor.

Ministrul danez pentru ocuparea forței de muncă Peter Hummelgaard a declarat că ideea acordării unor salarii mai mari pentru cei mai prost plătiți europeni, dar că „mijloacele pentru atingerea acestui obiectiv trebuie să respecte tradițiile naționale și modelele care funcționează bine”.

„În Danemarca, salariile sunt negociate doar de sindicate și de organizațiile patronale – a fost așa de mai bine de 100 de ani.”

Dintre cele 28 de state membre, numai Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au un salariu minim legal.

Muncitorii din țările nordice beneficiază de salarii medii relativ ridicate, angajatorii din Danemarca plătind 43,50 euro pe oră pe lucrător în 2018, cea mai mare sumă din UE. Lucrătorii suedezi și finlandezi sunt remunerați în mod similar.

În cursul acestei săptămâni, proiectul Ursulei von der Leyen va fi dezbătut în cadrul CE.

Guvernul danez solicită garanții scrise că sistemul său de negocieri colective va fi scutit de orice nouă directivă, iar oficiali din Finlanda și Suedia au exprimat îngrijorări similare.

Comisia nu va determina nivelul salariului, dar dorește să impună un acord asupra unui set de criterii care trebuie îndeplinite atunci când guvernele stabilesc salariile minime.

Salariul minim curent din Bulgaria, pentru un lucrător cu normă întreagă, este de 286 de euro pe lună, comparativ cu 2.071 euro pe lună în Luxemburg. Scopul comisiei este de a stabili un salariu minim echivalent cu 60% din salariul mediu dintr-o țară, potrivit dcnews.ro