Contradicțiile flagrante din sentința de condamnare a medicului șef UPU Cluj. Sentința are 90 de pagini

Contradicțiile flagrante din sentința de condamnare a medicului șef UPU Cluj. Sentința are 90 de pagini

Judecătoria Cluj Napoca a dat publicității sentința de condamnare a medicului șef UPU - SMURD Cluj, Adela Golea.

Pe 90 de pagini, judecătorul a încercat să argumenteze condamnarea la un an și nouă luni de închisoare, a medicului Adela Golea (foto), pentru instigare la abuz în serviciu. Foarte simplu, motivarea întinsă pe cele 90 de pagini putea fi făcută foarte bine pe doar trei.

Adela Golea a fost condamnată, în primă instanță, de Judecătoria Cluj Napoca, pentru că a prioritiza activitatea personalului de la UPU Cluj, și anume ca medicii și asistentele să se ocupe doar de pacienții care se prezintă cu diferite patologii medicalem, și să nu mai recolteze probe biologice de la șoferii suspectați că au condus sub influența băuturilor alcoolice.

În realitate, un singur ordin de ministru al Sănătății se referă la faptul că, prelevarea probelor biologice se face în camerele de gardă a unităților medicale, fără să fie numite care sau la Institutele de Medicină Legală, în cazul de față cel de la Cluj. Mai trebuie remarcat faptul că doar în Cluj Napoca există șase camere de gardă.

Ne puteți urmări și pe Google News

Adela Golea a informat dar nimeni nu a ascultat

În sentință, magistratul scrie că Adela Golea a informat Spitalul Județean Cluj, Direcția de Sănătate Cluj și Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, încă din data de 3 octombrie 2017, că UPU Cluj nu va mai recolta, începând cu data de 21 octombrie 2017, probe de sânge de la șoferii suspectați că au condus sub influența băuturilor alcoolice, decât în cazul celor care au fost răniți în accidente rutiere. ”La începutul lunii octombrie 2016, adresa înregistrată la nivelul UPU –SMURD sub numărul 863/03.10.2016, adresată Conducerii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Direcţiei de Sănătate Publică Cluj şi Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în cuprinsul căreia a arătat că, potrivit legislaţiei Ministerului Sănătăţii, obligaţia UPU este de a recolta probe biologice doar de la persoane vătămate din accidente rutiere sau implicate în această vătămare care necesită asistenţă medicală de urgenţă şi internare, aşa încât se impune ca celelalte categorii să fie rezolvate de către IML/IPJ/ITM conform protocoalelor dintre aceste instituţii”, se arată în sentință.

Cu toate acestea, direcția condusă de Raed Arafat, care face parte din Ministerul de Interne, ca și Poliția Rutieră nu a comunicat mai departe celorlalte structuri această informație. Nici judecătorul în cauză nu rezultă că a cerut lămuriri pe această chestiune.

Cert este că începând cu data de 21/22 octombrie 2017, personalul UPU Cluj nu a mai recoltat probe de la șoferi aduși de polițiști, fapt ce a condus la constituirea unui dosar penal pe numele medicului Adela Golea.

Institutul de Medicină Legală Cluj era închis

În sentință se arată că doi polițiști, respectiv Samir Bonțidean și Flaviu Pop au mers cu unul dintre șoferii suspecți, la indicația medicilor de la UPU Cluj, la sediul IML pentru recoltarea probelor biologice. ”Au constatat că acolo (la IML Cluj - n.n.) nu se afla nicio persoană în afară de portar, aşadar nimeni care să poată să recolteze probele de sânge”, se arată în sentință. Cu alte cuvinte, un medic care era de gardă nu era prezent la locul de muncă, și asta nu este abuz în serviciu.

Tot în sentință se pomenește numele medicului legist șef al IML Cluj, Costel Siserman, fratele procurorul militar șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, Viorel Siserman și cumnat cu judecătoarea Sorina Siserman, de la Curtea de Apel Cluj. ”Agenţii de poliţie au luat din nou legătura cu medicul legist Siserman, care le-a comunicat că, într-adevăr, nu exista personal la I.M.L. Cluj în acea noapte, şi nici truse necesare pentru recoltarea probelor”. Cu toate că ordinul de ministru prevede că recoltarea de probe biologice se poate face și la IML Cluj, nu exista medic de gardă, deși există linie de gardă, și nici truse pentru recoltarea probelor de sânge. Cu toate astea, doar medicul Adela Golea a fost trimisă în judecată și condamnată pentru abuz în serviciu.

La Spitalul Militar și Clinica Medicală 3, refuz total

După ce medicii de la UPU le-au spus polițiștilor că nu mai pot recolta sânge de la șoferii care au condus sub influența alcoolului, agenții au încercat și alte două spitale.

”De asemenea, la ora 03:35, poliţiştii şi şoferul au ajuns la Spitalul Militar de Urgenţă, însă nici aici nu s-a reuşit recoltarea probelor din acelaşi motiv al inexistenței unui protocol cu I.P.J.-ul. În plus, poliţiştii şi şoferii prinşi în trafic, audiaţi ca martori au relevat surprinderea cadrelor medicale care i-au întâmpinat la Clinica Medicală III, Spitalul Militar de Urgenţă, care nu mai folosiseră niciodată o trusă standard, neavând un instructaj în acest sens. Declaraţiile acestora reflectă şi faptul că la Clinica Medicală III li s-a comunicat faptul că instituţia medicală nu ar mai fi recoltat niciodată”, se arată în sentință. Deși cele două unități medicale au linii de gardă, așa cum se specifică în ordinul de ministru, niciunul dintre medicii sau asistenții care au refuzat nu a fost cercetat penal sau trimis în judecată.

Martorii au avut acces la actele secrete de urmărire penală

Deși Codul Penal interzice ca martorii audiați în dosar să știe despre actele din dosar înainte de audierea din fața judecătorului, lucrurile au stat exact pe dos.

Avocatul Lucian Criste, cel care a apărat-o pe Adela Golea, a făcut dezvăluiri incendiare legate de modul în care martorii au avut acces la o serie de informații secrete din dosar.  Totodată, avocatul Criste a precizat că nu dorește să comenteze în fapt și în drept sentința pronunțată, la fel cum nu a făcut-o nici până în prezent, ci va expune motivele de nelegalitate și netemeinicie în fața instanței de apel.

„În cursul cercetării judecătorești am constatat că martorii în această cauză au fost chemați în fața instanței prin intermediul unor citații pe care era inscripționată parola de acces la dosarul instanței, asta în condițiile în care mulți dintre ei erau polițiști și un procuror. Acest fapt rezultă din actele dosarului. Martorii nu se înscriu în categoria părților și a subiecților procesuali care pot să aibă acces la actele cauzei. Dosarul conține, pe lângă informații cu caracter personal, și alte mijloace de probă din care rezultă fapte și împrejurări de fapt. Tocmai de aceea legea prevede expres că martorii se audiază separat, pentru ca unii să nu fie influențați de declarațiile celorlalți. Or, cel puțin în prezenta cauză, atât timp cât martorii citați aveau la dispoziție parola dosarului puteau foarte ușor să aibă acces la actele acestuia. Este un fapt mult mai grav decât situația în care un martor ar fi audiat în prezența celorlalți martori. Dacă tot se vorbește de prezumția de nevinovăție, de aflarea adevărului, de justa soluționare a cauzei, de vătămarea anumitor interese, cred că aceste probleme trebuie rezolvate”, susține avocatul Criste.

Avocatul medicului Adela Golea a mai spus că imediat după pronunțarea sentinței Judecătoria Cluj Napoca a emis un comunicat care încalcă grav prezumția de nevinovăție. ”Dacă tot vorbim de necesitatea respectării prezumției de nevinovăție, apreciez că este nepotrivit ca o instanță să iasă cu un comunicat de presă în care să expună o stare de fapt reținută într-un rechizitoriu, după pronunțarea soluției în acel dosar. Este vorba de niște chestiuni de principiu, însă prezumția de nevinovăție este un concept atât de uzat încât este interpretată adeseori în mod greșit. Cel puțin din această perspectivă, la cum s-au desfășurat activitățile procesuale în prezentul dosar, cel mai probabil peste câțiva ani vom citi despre cauza CEDO Golea împotriva României. În fine, cred că acest dosar trebuia abordat cu mai multă chibzuință și înțelepciune”, a mai spus avocatul Lucian Criste.