Contracandidații lui Dacian Cioloș. PLUS a scos artileria grea

PLUS, partidul din care face parte și fostul premier tehnocrat, Dacian Cioloș, a încheiat, marți seara, votul intern pentru desemnarea candidaților la alegerile parlamentare din 26 mai 2019.

 

În această primă etapă, au fost selectați primii 43 dintre cei mai votați candidați, 22 de femei și 21 de bărbați.

Și-au exprimat votul 4.809 membri (66,2% din totalul de 7.262 de membri confirmați ai partidului), a anunțat formațiunea.

 

În etapa următoare, o Comisie de selecție va evalua criteriul competenței candidaților (40% din scorul final). Cei 43 de candidaţi urmează să fie evaluați de Mihaela Miroiu, profesor SNSPA București, Liliana Popescu, prorector SNSPA București, Elena Calistru, Funky Citizens, Mircea Dumitru, rector Universitatea București, și Sorin Ioniță, Expert Forum. Evaluarea candidaturilor va avea loc în perioada 16 – 22 ianuarie, timp în care aceştia nu au voie să contacteze membrii comisiei, doar cei din urmă având acest drept.

 

Prima etapă a selecţiei va conta în evaluarea finală în proporţie de 30%, cea de a doua va reprezenta 40% din finalul evaluării. În a treia fază, Biroul Național al PLUS rezultat în urma Convenției Naționale, care va avea loc la sfârșitul lunii ianuarie, va evalua al treilea criteriu – diversitatea și meritul organizațional (30% din scorul final), informează partidul.

 

În urma scrutinului, Dacian Cioloș s-a clasat pe primul loc, cu 9,1% din voturi, urmatde Dragoș Pîslaru

(5.4%), Ramona Strugariu (4,4%), Liviu Iolu (3,7%) și Alin Mituța (3,5%).

 

Fostul premier tehnocrat, Dacian Cioloș, spunea, în vara anului 2018, că nu intenționează să candideze la alegerile prezidențiale din decembrie 2019 împotriva președintelui Klaus Iohannis, dar în ultima perioadă, după apariția PLUS, a dat de înțeles că nu exclude să candideze și la prezidențiale.

 

 

Lista pentru Parlamentul European a fost decisă printr-un vot online securizat. Dacian Cioloș s-a aflat în plină campanie internă alături de ceilalți candidați. „Nu sunt singurul român cu o astfel de experiență, dar sunt unul dintre cei care pot folosi această experiența la cel mai înalt nivel. Desigur, mulți mă vor acuza că nu urmăresc decât să plec departe de țară, în cazul de față la Bruxelles. Dar nu este așa, iar în perioada următoare am să fac tot ce îmi stă în putință să conving cât mai mulți oameni de bunele mele intenții. România are nevoie vitală de a fi reprezentată în Parlamentul European de oameni competenți, care să lupte pentru binele tuturor românilor – atât al celor rămași acasă, cât și al celor din diaspora. Ca să facem țara noastră bine, e nevoie să punem la bătaie toată priceperea și toată energia noastră, pe toate fronturile. A fi europarlamentar nu înseamnă a-ți trăda țara. Din contră! Iar planul meu e să începem să reconstruim România. Am de gând să muncesc pentru țara mea și voi face asta și acasă, și în Parlamentul European“, a declarat Dacian Cioloș, potrivit impreunapentruromania.ro.

Până în prezent, nu s-a anunțat nici dacă PLUS va avea liste comune cu USR la alegerile pentru PE. Dacă va ajunge la Bruxelles, Cioloș ar putea, totuși, să candideze și la alegerile prezidențiale.

Fostul premier tehnocrat, Dacian Cioloș, a anunțat, la finalul anului trecut, înființarea noii formațiuni politice PLUS (Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii) și înscrierea sa în partid.

PLUS a demarat, la scurt timp, competiția internă pentru alegerile europarlamentare din 2019.

„Orice membru PLUS care dorește să candideze se poate înscrie până pe 10 ianuarie 2019, la ora 12.00, prin intermediul platformei online. Candidaturile eligibile vor fi supuse unei consultări interne la care vor lua parte toți membrii PLUS. În urma consultării se vor alege 43 de candidați, care vor fi ordonați pe listă de o Comisie de selecție independentă formată din personalități recunoscute din mediul academic, non-guvernamental și al politicilor publice”, transmitea formațiunea.

Viitorii europarlamentari PLUS sunt obligați să se înscrie în grupul politic la care partidul va decide să se afilieze, iar în acest sens se angajează să demisioneze din PE, dacă nu vor respecta această condiție.