Ceea ce a început ca un control administrativ asupra originilor dosarului Trump – Rusia s-a transformat într-o adevărată anchetă penală.

Schimbarea aceasta îi oferă lui John Durham, procurorul însărcinat cu ancheta, mai multe tehnici de investigație, scrie New York Times, citând două surse apropiate dosarului.

Astfel, Durham ar fi în măsură să citeze matori, să prezinte dovezi în fața unui Mare Juriu (23 de jurați, care stabilește în ce măsură un suspect poate fi pus sub acuzare) și la nevoie să declanșeze urmăriri penale.

Procurorul General William Barr l-a desemnat pe John Durham să declanșeze o investigație privind activitățile de strângere a informațiilor de către FBI și CIA legate de campania electorală a lui Donald Trump.

Barr declara pe 10 aprilie 2019 că a existat echipa de campanie a lui Trump a fost ținta unor acțiuni de „spionaj”. El a adăugat că nu acceptă explicațiile unor foști oficiali al FBI legate de începutul anchetei asupra complicității Trump – Rusia.

Până acum, se cunosc puține lucruri despre investigația lui Durham. NY Times spune că este deocamdată neclar când investigația a îmbrăcat un caracter penal sau ce anume infracțiuni penale sunt avute în vedere.

Durham l-a însoțit pe Barr în Italia la sfârșitul lui septembrie în cadrul unei anchete legate de acțiunile agenților de informații ai SUA în această țară, în timpul campaniei electorale din 2016. Ei s-au interesat și de Joseph Mifsud, un misterior profesor maltez care a intrat în legătură cu George Papadopoulos, membru al echipei electorale a lui Trump, în 2016.

Barr ar fi cerut de asemenea și sprijinul autorităților britanice și australiene în anchetă. Un diplomat australian a furnizat informații despre Papadopoulos pe baza cărora FBI și-a deschis ancheta privind o posibilă complicitate între Trump și Rusia.

NBC News a informat recent că Durham avea intenția ca în cadrul anchetei sale să-i audieze pe fostul director al CIA, John Brennan, și pe fostul director al National Intelligence, James Clapper.

Durham mai dorește să audieze și analiști CIA care au examinat informațiile referitoare la presupusa ingerință a Rusiei în alegerile din 2016, afirmă NY Times.

Ancheta lui Durham este similară investigației desfășurate în paralel de un inspectorul general Michael Horowitz în legătură cu supravegherea și ascultarea lui Carter Page, membru al echipei electorale a lui Trump de către FBI. Horowitz a declara joi, 24 octombrie 2019, în fața Congresului, că raportul său în această anchetă este „lung” și a anticipat că o mare parte din el va fi dată publicității.

Horowitz a investigat pentru a determina dacă FBI a indus în eroare Foreign Intelligence Surveillance Court (FISC) pentru ca aceasta să elibereze mandatul de supraveghere împotriva lui Page.

FISC este o instanță federală care decide eliberarea de mandate de supraveghere împotriva spionilor străini, pe baza Foreign Intelligence Surveillance Act (FISA), o lege din 1978.

Anchetatorii s-au bazat în mod decisiv pe dosarul realizat de fostul agent britanic al MI6, Christopher Steele, despre Donald Trump, deși informațiile din dosar erau în majoritate false sau neverificate, așa cum Steele însuși avea să recunoască.

Spre deosebire de Durham, Horowitz nu are dreptul să citeze martori și nici nu poate utiliza un Mare Juriu în cadrul anchetei sale.

Articolul din NY Times notează că transformarea în anchetă penală a investigației lui Durham riscă să suscite critici potrivit cărora Procurorul General Barr lucrează în beneficiul personal al președintelui Trump pentru a submina ancheta legată de Rusia.

Amintim că, după doi ani de investigații, Procurorul Special Robert Mueller a stabilit că nu a existat o complicitate a lui Trump cu Moscova.

Pe de altă parte, NY Times recunoaște că Durham este un procuror foarte respectat, care a efectuat anchete inter-instituționale importante, în special cea privind cazurile de tortură ale CIA asupra prizonierilor de război.