Evenimentul Zilei > International > Conflict permanent în Transnistria: Integrarea Republicii Moldova în UE ar conduce la unirea cu România. „Întotdeauna am fost europeni”
Conflict permanent în Transnistria: Integrarea Republicii Moldova în UE ar conduce la unirea cu România. „Întotdeauna am fost europeni”

Conflict permanent în Transnistria: Integrarea Republicii Moldova în UE ar conduce la unirea cu România. „Întotdeauna am fost europeni”

După decenii întregi, Republica Moldova alege să se apropie gradual de Uniunea Europeană, însă întâmpină o mare rezistență, inclusiv din partea europenilor. Premierul Natalia Gavrilița declară război corupției din țara sa. În interviul oferit Der Spiegel, Gavrilița a comentat și situația unirii Republicii Moldova cu România.

De la prăbușirea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a oscilat între Est și Vest, dar președintele Maia Sandu și șefa Guvernului, Natalia Gavrilița, care au preluat recent puterea vor să schimbe această situație. Cele două femei au obținut o majoritate absolută cu ajutorul partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), la alegerile din iulie 2020. În prezent, cele două politiciene sunt hotărâte să își integreze țara în UE.

Cu toate acestea, obstacolele sunt mari. Republica Moldova este una dintre cele mai sărace și, în același timp, cele mai corupte țări din Europa, scrie sursa citată. În anul 2014, micul stat de la granița de est a României a atras atenția întregii lumi când un miliard de dolari americani a dispărut din băncile parțial deținute de stat. Printre alte probleme se numără și emigrarea muncitorilor calificați și conflictul nerezolvat privind regiunea Transnistria, controlată de separatiștii pro-ruși.

Un acord de asociere între Moldova și UE, care este de departe cel mai important partener comercial al Moldovei, este în vigoare din anul 2016. Cu toate acestea, în prezent nu există nicio perspectivă realistă de aderare la UE – mai multe state UE resping o nouă expansiune spre est, fie și numai pentru că se tem că UE va deveni atunci și mai puțin capabilă să acționeze, în special în domenii precum politica externă sau financiară, în care țările membre trebuie să decidă în unanimitate.

Cu toate acestea, Germania sprijină schimbarea politică pe care o propune noul guvern moldovean. În calitate de prim președinte federal german, Frank-Walter Steinmeier s-a deplasat miercuri pentru două zile în Republica Moldova. Prin vizita sa, el dorește să promoveze cooperarea economică și să consolideze cursul proeuropean al noului guvern. Într-un interviu oferit sursei citate, premierul Gavrilița explică cum vrea să-și orienteze țara spre vest.

Premierul Natalia Gavrilița: „Noi am fost întotdeauna europeni. Dorim să facem parte din familia europeană”

SPIEGEL: Doamna prim-ministru, unde vedeți țara dumneavoastră peste zece ani: în Uniunea Europeană , în Uniunea Economică Eurasiatică, sau va rămâne „suspendată” între Est și Vest?

Gavrilița: Noi am fost întotdeauna europeni, locul nostru este în UE. Am obținut o victorie istorică la ultimele alegeri, bazată în mare parte pe o agendă internă. Moldovenii au spus clar că își doresc un guvern care se gândește la ei și la bunăstarea lor, un guvern care construiește instituții democratice și responsabile, unde există corectitudine și stat de drept și unde există mult mai puțină corupție decât în prezent. Credem că aceste valori sunt mai bine reprezentate de UE. În cele din urmă, dorim să facem parte din familia europeană.

SPIEGEL: Acordul de asociere dintre UE și Republica Moldova este în vigoare din 2016, dar unele state membre ale UE se opun cu strictețe unei noi extinderi a Uniunii. Ele se tem că uniunea ar deveni aproape incapabilă să acționeze prin admiterea altor membri. Și consideră că, având în vedere importanța economică minoră a țărilor mai mici din Europa de Est, acest risc nu merită.

Combaterea corupției ca sarcină prioritară. „Va dura ani de zile”

Gavrilița: Acestea sunt preocupări legitime. Dar problemele cu sistemul judiciar nu există doar în afara UE. Cu siguranță trebuie să ne „biciuim” instituțiile și să creștem prosperitatea cetățenilor noștri astfel încât aceștia să dorească să rămână în Moldova și să nu emigreze. O societate trebuie să atingă un anumit nivel de atitudini și valori pentru ca reformele din sistemul judiciar și lupta împotriva corupției să devină ireversibile. Aceasta este o sarcină pe termen lung și știm că va dura ani de zile. Dar procesul de integrare în UE s-a dovedit a fi cea mai bună cale de a crea spațiu pentru țări stabile, democratice și prospere.

SPIEGEL: Și cum anume ar beneficia UE de pe urma aderării Republicii Moldova?

Gavrilița: Moldova este o țară minunată, cu oameni foarte harnici. Există chiar studii care arată că moldovenii sunt mai întreprinzători decât media (n.r. cetățenilor europeni), probabil din cauza vremurilor dificile prin care au trecut. Avem o industrie IT și microelectronică în creștere. Credem că industria noastră farmaceutică are potențial. Și, cel mai important, putem fi o punte de legătură între Vest și Est, pentru că înțelegem ambele culturi.

SPIEGEL: Președintele federal Steinmeier a vizitat țara dumneavoastră săptămâna aceasta, v-ați întâlnit cu el. Sunteți mai încrezători decât înainte că Germania vă va ajuta să deveniți membru al UE?

Republica Moldova are de partea ei un important lider european

Gavrilița: Germania este un partener puternic, angajat și activ. Vedem acest lucru în proiectele economice și de dezvoltare, în cooperarea politică, în investiții și în schimburile culturale. Am fost onorat să mă întâlnesc cu președintele federal Frank-Walter Steinmeier și am avut o discuție fructuoasă. Sunt încrezătoare că politica externă a viitorului guvern german va asigura continuitatea acestor relații speciale, care se bazează pe interesul reciproc. De asemenea, ne-am exprimat dorința noastră de a continua să atragem investiții germane în Republica Moldova. În prezent, avem o experiență de succes în industria auto, în comerțul cu amănuntul, în agricultură, în producția alimentară, în sectorul bancar și în alte industrii.

SPIEGEL: Ați menționat deja corupția larg răspândită ca fiind un obstacol în calea integrării în continuare în UE. În 2014, un miliard de euro a dispărut din băncile moldovenești – aproape o șesime din PIB-ul țării. Ce s-a întâmplat de atunci?

Gavrilița: Statul a fost nevoit să salveze băncile, iar cetățenii încă plătesc o mulțime de bani în fiecare an pentru asta. Întrucât beneficiarii înșelăciunii au fost cei puternici, odată ce acești oameni au fost înlăturați de la putere, oamenii se așteptau să se facă dreptate. În schimb, cei arestați au fost eliberați. Unul dintre ei a reușit să scape și acum cere azil în Marea Britanie. Și, din păcate, procurorul nostru general nu a confiscat niciun bun din străinătate. Această atitudine trebuie schimbată și de aceea avem un mandat politic puternic pentru a obține rezultate.

Evaluarea externă a sistemului judiciar. „Acest tip de operațiune necesită un bisturiu, nu un topor”

SPIEGEL: V-ați întâlnit săptămâna aceasta cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, și cu vicepreședintele Comisiei, Věra Jourová. Sunt amândoi mulțumiți de situația din Republica Moldova?

Gavrilița: Toată lumea știe că au existat numeroase reforme în Republica Moldova, dar în practică acestea nu au avut succes. Și toată lumea înțelege că situația este atât de gravă încât trebuie să se întâmple ceva dramatic.

SPIEGEL: Cum vă asigurați că sistemul judiciar rămâne independent de guvernul dumneavoastră, în ciuda reformelor planificate?

Gavrilița: Independența instituțională nu înseamnă independență față de voința poporului. Nu încercăm să intervenim în activitatea procurorului general. Cerem judecătorilor și procurorilor să facă dreptate cetățenilor Republicii Moldova. De aceea, intenționăm să introducem o examinare externă a activității lor, rapid, dar cu atenție. Acest tip de operațiune necesită un bisturiu, nu un topor.

SPIEGEL: Într-un interviu oferit SPIEGEL, președintele Maia Sandu a cerut recent ca procuratura să fie „curățată” – o alegere de cuvinte grea. Din partea cui vă așteptați să întâmpinați rezistență?

Conflict permanent pe tema Transnistriei. „Integrarea Moldovei în UE ar face la granița dintre cele două țări să dispară”

Gavrilița: Ne confruntăm deja cu o rezistență enormă. Multe grupuri de interese sunt afectate de abordarea noastră. Unele s-au asociat pentru a finanța activitățile trolilor pe internet și denaturarea știrilor, de exemplu. Bineînțeles, există și acțiuni din partea sistemului judiciar și a procurorului general însuși.

SPIEGEL: Un obstacol și mai mare pentru legături mai strânse cu UE și NATO este conflictul de zeci de ani din Transnistria. Regiunea și-a declarat independența față de Moldova, iar trupele rusești sunt încă prezente acolo. Cum a răspuns Kremlinul la cererea președintelui Sandu de a se retrage?

Gavrilița: Conducerea moldovenească cere Rusiei să-și retragă trupele de 30 de ani, așa că nu este nimic nou. Suntem o țară mică într-o regiune complicată, așa că avem nevoie de o abordare echilibrată în politica noastră externă. Suntem deschiși să discutăm cu guvernul rus pentru a vedea ce putem face pentru a îmbunătăți situația poporului nostru. Președintele a avut recent o întâlnire cu negociatorul Dmitri Kosak. Până în prezent, răspunsul Kremlinului a fost prudent și calm. Sperăm să rămână așa.

SPIEGEL: Rusia poate împiedica cu ușurință aderarea Republicii Moldova la UE sau la NATO lăsându-și trupele în Transnistria și menținând conflictul. Ar putea Moldova să se separe de Transnistria și să se unească cu România ca soluție ?

Gavrilița: România este un fel de suflet pereche pentru noi. Avem o istorie comună, vorbim aceeași limbă, am avut probleme similare, avem aceeași mentalitate. Ambele țări cred cu tărie în integrarea Republicii Moldova în UE. Acest lucru ar face ca granița dintre cele două țări să dispară, iar problema reunificării nu ar mai juca niciun rol. Credem în integrarea în UE și lucrăm împreună pentru atingerea acestui obiectiv.

Publicat in categoriile: International
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: