Reprezentanții PSD sunt tot mai nemulțumiți de relația cu partenerii de la PNL, pe care îi acuză că l-au adus pe premeirul Marcel Ciolacu în situația de a anula măsuri luate de alte guvernări ale partidului pe care îl conduce, cum ar fi eliminarea facilităților pentru sectoarele IT, Construcții, Cinematografie sau Agricultură.
„Ambasada SUA salută și aplaudă eforturile doamnei ministru Turcan de a reîncepe programul de stimulente financiare acordate producțiilor cinematografice”, se afirmă într-o postare din 6 iulie 2023, publicată pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA din București.
În realitate, schema de ajutor de stat pentru cinematografie a fost repornită de precedentul ministru al Culturii, Lucian Romașcanu (PSD), care, cu puțin înainte de „rotativă” (mai 2023), a reușit să treacă prin guvern o ordonanță de urgență care mută finanțarea blocată de la Ministerul Antreprenoriatului (PNL) și o dă la Cultură spre noul-înființatul Oficiu de Film și Investiții Culturale.
În fapt, mesajul Ambasadei SUA este o atenționare voalată adresată noului ministru al Culturii, Raluca Turcan, de a nu bloca din nou schema introdusă de PSD în 2018. Temerea americanilor este justificată. Anterior, partidul Ralucăi Turcan a mai blocat o dată schema, în timpul guvernării Orban. Atunci pierderile României au fost estimate la circa 300 de milioane de euro, bani pe care investitorii nemulțumiți din industria cinematografică le-au îndreptat spre alte destinații din regiune, precum Ungaria, Cehia sau Serbia.
O altă măsură promovată în guvernarea PSD, care a a fost sistată de PNL imediat după schimbarea guvernării, a fost programul Start-Up Nation, prin care social-democrații reușiseră să creeze în perioada 2017-2019, peste 64.000 de locuri de muncă și să aducă venituri la buget de două ori mai mari decât sumele alocate în program. Imediat după înlăturarea PSD de la guvernare, ministrul liberal al Economiei de atunci, Virgil Popescu, a oprit finanțarea programului, invocând lipsa resurselor bugetare.
Situația facilităților pentru IT, Construcții și Agricultură
Cea mai recentă situație de acest gen se referă la eliminarea facilităților fiscale din IT, construcții și agricultură, introduse în guvernările PSD.
În iunie 2019, președintele PNL, Ludovic Orban susținea că retragerea facilității din sectorul IT ar face parte din „principiile bunei guvernări”. Mai târziu, în ianuarie 2020, când era deja premier, Orban relua ideea: „Tratamentul fiscal egal al cetățenilor și al firmelor reprezintă un obiectiv al guvernării noastre”.
Următorul președinte și premier PNL, Florin Cîțu, spunea despre facilitățile din sectorul construcțiilor că „prin introducerea măsurii s-au creat numai probleme. Dacă susții un sector creezi distorsiuni în restul economiei”.
Conform INS, în 2022, la mult timp de la introducerea facilităților de către guvernul Năstase, IT-ul a continuat să fie unul dintre principalele motoare de creștere economică ale României. Iar alături de IT și comerț, un alt motor care a contribuit decisiv la creșterea economică de 4,8% de anul trecut a fost sectorul construcțiilor, unde tot PSD a introdus o serie de facilități fiscale prin mult-hulita OUG 114/2018.
Motivul invocat de PSD a fost sprijinirea salariaților și oprirea plecării din țară a tinerilor calificați, dar cum salariile sunt plătite de angajator, scăderea poverii fiscale pe salarii a reprezentat un avantaj pentru antreprenori, care și-au putut păstra forța de muncă și au avut un capital de lucru care le-a permis dezvoltarea accelerată.
Acum însă PNL, nemaiavând răspunderea conducerii guvernului, a devenit susținătorul cel mai înfocat al măsurilor pe care altădată le critica. „Nu consider că trebuie scoase facilitățile fiscale în acest moment. Sunt fermieri care trăiesc din subvenții de la UE. Și le spun tuturor: dacă tensionați relația cu UE veți ajunge ca Ungaria. Dacă vreți să-i trimiteți în Bangladesh pe IT-iști, atunci scoateți facilitățile!”, a declarat prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan.
„În principiu, PNL se opune eliminării facilităților fiscale pentru sectoarele IT, construcții și agricultură, cu atât mai mult cu cât acestea au fost introduse în timpul guvernărilor liberale (sic!). Motivul introducerii lor a fost susținerea acestor sectoare cheie ale economiei și acest lucru s-a văzut în toate guvernările liberale cu rezultate pozitive multiple”, a declarat, la rândul său, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe.
Când PNL și USR au redactat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ministrul USR al Fondurilor Europene și ministrul PNL al Finanțelor s-au angajat față de Uniunea Europeană că România va „reduce etapizat distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuțiile sociale, începând cu 2024”, pentru că astfel „se reduc gradual stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor, începând cu anul 2025”.
Premierul Marcel Ciolacu, de la PSD, a ajuns acum să anuleze măsurile introduse chiar de partidul său. Dacă nu va face acest lucru, va fi acuzat pentru pierderea fondurilor europene din PNRR. În plus, astfel de facilități ar trebui să aibă caracter temporar, și este mult mai greu să fie scoase, pentru că vor atrage aversiunea industriilor respective și pierderi electorale masive din sectoarele afectate.
Dar este posibil ca eliminarea facilităților în acest moment să adâncească unele probleme economice acute, cum ar fi creșterea prețurilor la alimente și prăbușirea sectorului construcțiilor, deja lovit puternic de scumpirea abruptă a creditului imobiliar și de creșterea explozivă a prețurilor la materialele de construcții. Eliminarea, chiar și parțială, a unor facilități (cum ar fi introducerea CASS la salariile din construcții și industria alimentară) se va regăsi în prețurile finale ale alimentelor și ale locuințelor.
Pentru prima dată, PSD este în situația de a elimina o bună parte din facilitățile pe care le-a introdus în guvernările precedente, fie că vorbim de scutirile din IT, construcții sau agricultură, fie că ne referim la eliminarea treptată a facilităților pentru IMM-uri. Fiind încorsetat de angajamentele României din PNRR, premierul Marcel Ciolacu va trebui, să anuleze din facilitățile acordate mediului de afaceri și să adopte o politică fiscală mai restrictivă și mai austeră, cu impact negativ în mediul social și antreprenorial.