Majoritatea fondurilor UE pentru agricultură, din exercițiul financiar 2007 – 2013, au fost absorbite. Este aproape singura veste bună dinspre agricultură, în condițiile în care fermierii de la noi sunt, încă, cvasi-ineficienți
Una dintre marile probleme ale agricultorilor români este lipsa de finanțare. Însă, și managementul lasă de dorit. Sunt principalele concluzii ale conferinței „Agricultura în 2016, vector de creștere economică”, organizată ieri de revista Capital, la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, care a reunit oficiali, dar și reprezentanți ai mediului privat.
Reguli noi în Programul Național de Dezvoltare Rurală
Deși am avut un grad mare de absorbție, în vechiul ciclu de finanțare, 2007-2013, România a fost obligată să renunțe la 1,6 miliarde de euro, fonduri europene, pentru că a lipsit cofinanțarea. Eugen Popescu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, spune că pe viitor putem avea rezultate mai bune, deoarece s-a simplificat legislația. „Banii s-au pierdut în principal pentru că a lipsit cofinanțarea privată. Am făcut mai multe modificări la legislație. Astfel, am cerut garanții suplimentare, fie un contract de credit, care să dovedească că pot cofinanța, fie banii cash, într- un cont, din care să consume în limita a 50% pentru cofinanțare. Totodată, gama de instituții financiare ce pot asigura cofinanțare a fost extinsă. Pentru achiziții s-a făcut o bază de date cu prețurile de referință, iar în prezent este suficientă o singură ofertă”, a precizat șeful AFIR. El a mai spus că pot depune proiecte și beneficiarii care sunt în litigii cu AFIR și chiar cei care au datorii la Agenție, cu condiția ca, până la semnarea contractului, să achite datoriile.
Ne puteți urmări și pe Google News
Regulile de accesare a fondurilor pentru exercițiul financiar 2014-2020 sunt, așadar, mai simple. În schimb, a atras atenția Daniela Rebega, director general al Direcției pentru Dezvoltarea Rurală, pentru PNDR, s-a înmulțit numărul de submăsuri. „Avem măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii de bază, măsuri pentru mediu și climă etc.”, a precizat acesta. În perioada 2015 – 2016, numărul de submăsuri de finanțare lansate ar trebui să ajungă la 23, valoarea lor totală fiind de 1,3 miliarde de euro.
În trimestrul patru se vor lansa 10 submăsuri, a mai spus directorul Direcției pentru Dezvoltare Rurală. Se va pune accent pe construirea sistemelor de irigații, iar România negociază acum cu Uniunea Europeană creșterea suprafeței eligibile pentru sisteme de irigare. În 2016 -2018, România poate consuma 400 de milioane de euro doar cu acest scop. Totodată, una din măsuri este dedicată Deltei Dunării, pentru care avem alocate 100 de milioane de euro.
Subfi nanțați și inefi cienți
Fondurile UE reprezintă însă o sumă prea mică, față de nevoia de finanțare, iar aici ar fi rolul băncilor să intervină. În ultimul an, fermierii au primit doar 5,6 miliarde de euro, credite, potrivit unei statistici prezentate de Robert Rekkers, director general Agricover Credit. Din total, 4 miliarde de lei au venit de la bănci, iar 2,7 de la IFN-uri, restul fiind credite furnizor. Suma este infimă dacă o raportăm la finanțările din țările dezvoltate. De exemplu, anual, fermierii olandezi primesc îmrpumuturi de 70 de miliarde de euro. Dincolo de asta, agricultura are nevoie de tehnologizare, a atras atenția George Stanson, business manager Case IH&Steyr Balkan Romania. 90% din fermele locale fac agricultură de subzistență, este de părere acesta. „Agricultura are nevoie ca toate veniturile să fie investite în mod constant, iar producția să crească de la 3,7 tone de grâu/ha la 6 tone”.
Recomandările noastre
