Editura Evenimentul si Capital

Condamnat la moarte si uitare

7f144845afcdac7db5ba90d4b6457249
Autor: | | 4 Comentarii | 0 Vizualizari

Familia eroului Doran Nicolae, unul dintre marii luptatori anticomunisti din Banat, a aflat dupa 55 de ani ca acesta a fost impuscat la Padurea Verde.

„Domnule, am venit la dumneavoastra la ziar, sa va rog, daca e posibil, sa scrieti despre un adevar descoperit dupa foarte multi ani de cautari”, asa-si incepea Iosif Branzei povestea despre „Grupul Doran” si rezistenta anticomunista din Banat-Oravita.

„La 19 iulie 1951, Tribunalul Militar Timisoara, cu unanimitate de voturi, pentru «crima de uneltire contra ordinii sociale», condama pe Doran Nicolae, comisar de Politie, in varsta de 29 de ani, din Ciclova Romana si pe Dancea Ilie, lacatus, in varsta de 29 de ani, din Ciclova Romana la moarte prin impuscare si confiscarea averii…” spune Branzei.

Vocea a inceput sa-i tremure, iar ochii, din cauza lacrimilor, au devenit tulburi. Dupa cateva zeci de secunde, un oftat prelung si diplomatul inginer de astazi, Branzei, isi continua povestea: „Prin sentinta respectiva, au fost condamnati 19 locuitori din Oravita si din satele dimprejur. Dintre acestia, doi au fost condamnati la moarte, Andrei Pavel a decedat in puscarie, la Aiud, iar ceilalti au fost condamnati la pedepse cuprinse intre doi si 25 de ani de munca silnica sau temnita grea, grupul insumand 137 de ani de detentie. Cu exceptia lui Caragea Nicolae si Andrei Ioan, care au fost gratiati in 1964, dupa executarea a cate 13 ani de munca silnica, toti ceilalti si-au ispasit pedepsele integral”, spune, cu o unda de regret, nepotul de sora al sefului „Grupului Doran“, Iosif Branzei.

Inainte de arestarea si condamnarea Grupului Doran, au mai fost arestati si judecati, intre 1949-1950, 21 de simpatizanti, care au sprijinit Grupul, fiind condamnati la pedepse cuprinse intre unu si 12 ani de temnita grea sau inchisoare corectionala, insumand 78 de ani de detentie, executata integral. Comunistii nu dadeau socoteala nimanui Toate petitiile inaintate de parintii condamnatilor la moarte (Doran si Dancea), inainte de 1989, pe cand parintii mai traiau, pentru a afla cand si unde le-au fost executati copiii, au ramas fara raspuns. „Intr-o importanta carte, aparuta in primii ani de dupa evenimentele din 1989, era consemnat pe o jumatate de rand: «Doran (fara prenume) – Oravita-mort in 1952, Gherla». Am considerat ca este de datoria mea fata de familie, fata de oamenii locului, fata de cei care s-au jertfit pe sine pentru o cauza - lupta impotriva comunismului ateu - sa nu incetez sa caut pana nu voi obtine marturii scrise legate de arestarea, condamnarea si executia lor”, povesteste Branzei.

El spune ca cele mentionate in cartea despre care vorbea mai sus, l-au derutat, facandu-l sa risipeasca timp si efort in cautari pe alte meleaguri (Gherla n.red.).

S-a intamplat in direct, la Realitatea TV! Rares Bogdan: Vor sa ma aresteze

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Administratie Locala

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI