Evenimentul Zilei > Monden > Conacul boieresc din București care ascunde un schelet. Clădirea cu tavan pictat diferit în fiecare odaie i-a aparținut celebrului Nababul
Conacul boieresc din București care ascunde un schelet. Clădirea cu tavan pictat diferit în fiecare odaie i-a aparținut celebrului Nababul

Conacul boieresc din București care ascunde un schelet. Clădirea cu tavan pictat diferit în fiecare odaie i-a aparținut celebrului Nababul

Casa Miclescu este un conac impunător cu interioare flamboaiante dintr-una din cele mai vechi zone din București, Arthur Verona-Icoanei-Pitar Moș. Irina Bossy Ghica, stră-stră-nepoata faimosului Grigore Cantacuzino supranumit “Nababul”, unul dintre cei mai bogați români din toate vremurile, a cumpărat imobilul într-o stare avansată de degradare și a reușit să-l restaureze cu multă muncă, mulți bani și implicarea celor mai buni arhitecți, meșteri și restauratori din țară.

O clădire bătrână, impunătoare, care și-a păstrat secretele peste o sută de ani, face parte dintr-un patrimoniu al Capitalei ignorat, dar care ascunde povești fabuloase. Este vorba de un palat de pe strada Dionisie Lupu construit încă din anul 1860, atunci când familia de boieri Miclescu l-a construit ca reședință. Erau vremuri idilice în care zona era plină de livezi și de grădini, iar Mitropolitul Dionisie Lupu, de unde vine și numele străzii, avea acolo mai multe proprietăți,arată un material B365.

Casa Miclescu a supraviețuit tuturor războaielor și cutremurelor. Apoi, în anul 1948 a fost naționalizată. După 1989, a fost părăsită și vandalizată, o soarta comună pentru cele mai multe clădiri de patrimoniu din București. Aceeași poveste, aceleași distrugeri.

“Erau mormane de gunoi în fiecare încăpere”

Actualul proprietar al somptuoasei clădiri, Irina Bossy Ghica, explică: “Noi am găsit-o într-un hal fără de hal, cu apă care curgea din pod pe parchetul Versailles care a fost complet distrus, cu mizerie, umezeală și cuvinte obscene mâzgălite pe pereți. Erau mormane de gunoi în fiecare cameră. Am făcut sacrificii mari ca să cumpăr si să restaurez această cladire. Vreau să fiu mândră de strămoșii mei, și, ca și ei, să contribui la intreținerea si imbunătațirea patrimoniului care face istoria României”.

Satisfacția de a restaura casa Miclescu și de a-i reda splendoarea este imensă și vine după multe sacrificii. O greutate a fost și costul, eu am cumpărat-o ca să stau în ea, doar că restaurarea a durat doi ani și nu m-am mai mutat. Am vrut să salvez această bijuterie care risca să se năruie, ajunsese o primejdie publică. De altfel, familia noastră mereu a clădit ceva în țară.

Strămoșul meu, „Nababul”, a construit palate prin care dorea să arate țării si lumii întregi că România este egala celorlalte state civilizate”. În timpul lucrărilor de consolidare, muncitorii au rămas fără glas când, într-una dintre camere, sub parchet, au găsit un schelet. Nu e un roman de Agatha Christie, dar întrebarea e ce căuta un schelet acolo?

“Era un schelet ascuns, deci era o crimă la mijloc”

Arhitectul Șerban Sturdza, cunoscut pentru lupta sa de salvare a patrimoniului Bucureștiului, confirmă: “Am găsit un schelet care era îngropat la vreo 50-60 de centimetri într-o cameră, deci era clar că era un schelet ascuns, deci era o crimă la mijloc. A venit Poliția de Omucideri, povești, au constatat că scheletul este mai vechi de 30 de ani și nu i-au dat atenție. Se găsesc multe, se găsesc arme, diverse lucruri în casele astea”.

De schelet nu s-a mai ocupat nimeni, asa că nu o să știm niciodată ce s-a întâmplat exact acolo.

Dar alte mari surprize aveau să vină. Sub câteva straturi de vopsea au fost descoperite picturi murale excepționale la nivelul tavanelor, atât la parter, cât și la etaj. . Arhitectul Șerban Sturdza a condus lucrările de refacere și restaurare.

“În general, când ai o casă de genul asta, trebuie să parcurgi niște etape pentru că altfel faci greșeli. Și cea mai importantă etapă este cea care conține un studiu istoric, cercetări în arhive, sondaje. Și atunci, ies la iveală chestiuni care, la prima vedere, mai ales la o casă stricată, nu se observă. Este un subiect care, pentru proprietar sau pentru cine vinde sau cumpără, nu înseamnă nimic. Insă această dezvăluire prin studiul istoric îmbogățește deseori cu atât de multe elemente, încît casa capătă o altă valoare”.

“Prin restaurare, o casă și poate dubla valoarea”

“Dacă tu cumperi casa cu o sută de lei, s-ar putea ca ea să coste 200 de lei, numai pentru că ai făcut un studiu istoric atent și că ai pus în evidență niște calități, niște elemente istorice, de arhitectură sau de artă și atunci brusc casa își dublează valoarea. În casa Bossy Ghica chestiunea s-a întâmplat așa: nimeni nu știa, nici măcar proprietarii, despre aceste plafoane. Când le-am descoperit, puteam foarte bine să nu le descoperim, pentru că primul lucru în momentul în care intră o echipă pe un șantier este să decoperteze și să dea jos totul. E un procedeu prin care constructorul își arată viteza și interesul pentru clădire.

Fațada conacului

De obicei, dacă nu ai un studiu istoric făcut în prealabil și nu faci sondaje, pierzi șansa de a descoperi lucruri. Proprietarii și-au dat seama imediat, noi am reușit să facem aceste investigații cu Maria Dumbrăvicean și, pur și simplu, cursul proiectului s-a schimbat. Consolidarea a fost reluată, proiectul s-a refăcut în lumina descoperirilor și din motivul ăsta, până la urmă, restaurarea a costat mai mult, timpul a fost mai lung, dar poate că și închirierea a fost la o valoare mai mare. Deci clădirea, în final, și-a atins niște parametri și a meritat ca efortul să fie susținut și de lungă durată”, mai spune Șerban Sturdza.

Maria Dumbrăvicean a urmat cursurile Facultății de Artă Murală a Institutului “Nicolae Grigorescu” din București și s-a specializat în domeniul protejării patrimoniului cultural al ICCROM, Roma, în anul 1992.

“Complexitatea decorului pictat, cu imitații de diferite esențe lemnoase, elemente florale și animaliere, mascheroni, îngerași zglobii (putti) ce poartă coroane de flori, păsări fantastice, completat cu ingeniozitate de decorațiile în stuc, de elementele de tâmplărie de la nivelul ușilor și de feroneria originală, stă mărturie a ceea ce era, odinioară, interiorul luxos al caselor boierești din Bucureștiul de la sfârșitul secolului al XX-lea”, explică artista.

Tavanele pictate ale Casei Miclescu sunt un tezaur

Refacerea fațadei clădirii nu a fost lipsită nici ea de peripeții. Șerban Sturdza relatează că într-o noapte, s-au vandalizat toate ferestrele și s-au furat jgheaburile care erau din cupru. Palatul Miclescu Bossy Ghica cu cu tavanele sale rămase dintr-o epocă de glorie vor mai rezistă o sută de ani cel puțin, dacă va fi bine întreținut, mai spun experții.

Sursa foto: B365, Faber Studio

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.