Evenimentul Zilei > Monden > Comorile uitate ale Bucureștiului. Casa Macca, bijuteria cu secrete fantastice desprinse din Eliade
Comorile uitate ale Bucureștiului. Casa Macca, bijuteria cu secrete fantastice desprinse din Eliade

Comorile uitate ale Bucureștiului. Casa Macca, bijuteria cu secrete fantastice desprinse din Eliade

Una dintre vilele istorice de referință din București își va reprimi strălucirea de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, atunci când a fost construită. Abandonată mai bine deun secol, splendida Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată.

Casa Macca avea lift și încălzire centrală încă din 1911. A aparținut Colonelului Petre Macca, erou al Războiului de Independență, și soției sale, Elena Macca. Soții Macca nu au avut niciodată copii și și-au donat întreaga avere statului român. Este o poveste cu final fericit pentru o clădire emblematică a Micului Paris, relatată într-un nou episod din „Make Bucharest Great Again”, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului.


Strada Henri Coandă este pe partea dreapta, venind dinspre Piața Romană, la intersecția Căii Victoriei cu Bulevardul Dacia. Dacă n-ai ști că te afli în București, ai putea crede că ai ajuns în inima Parisului, datorită exploziei de clădiri somptuoase, adevărate capodopere de arhitectură, în prezent sediile multor ambasade.

Dintre toate imobilele străzii, Casa Macca sare în ochi cu un balcon degradat, dar susținut imperial de atlanți, cu ferestre decorate cu măști feminine, frunze de palmier și ghirlande. Timpul i-a ros frumusețea, tencuiala cade și astăzi arată ca o casă veche, delabrată. O plăcuță pusă la intrarea în curte spune că acolo funcționează Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”.

A fost lăsată în paragină o sută de ani

Reședința Macca se află de peste o sută de ani în proprietatea statului, perioadă în care n-a fost niciodată restaurată sau consolidată. În prezent, există însă o certitudine: bijuteria arhitecturală va fi consolidată și restaurată de Institutului Național al Patrimoniului, finanțat de Ministerul Culturii.

Șef de proiect este arhitectul Petru Mortu, conferențiar al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Acesta face parte și din Departamentul de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului „Sanda Voiculescu”. Paradoxal, valoarea casei este amplificată de faptul că asupra întregului anmsamblu nu s-a intervenit niciodată radical.

„Din punct de vedere arhitectural, Casa Macca este o bijuterie a arhitecturii academiste, în sensul în care, de la nivelul conceperii, al volumului exterior, la nivelul configurației spațiilor exterioare, și până la elementele de detaliu sau componentelor artistice, toate sunt extrem de bine studiate. Marele plus pe care-l are în momentul de față casa este că nu a trecut prin restaurări semnificative. Într-un fel sau altul, se păstrează imaginea unei locuințe boierești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, autenticitatea spațiului, a decorului, a volumului fiind una crescută”, explică arhitectul Petru Mortu.

casa, macca, foto veche 2

„Zona se numea «Mahalaua Popa Cosma» care se structura în jurul bisericii omonime. În această mahala, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, încep să-și construiască case mulți membri ai protipendadei bucureștene. Aici își vor ridica reședințele colonelul Macca, generalul Eracle Arion sau doctorul Socrat Lalu. Cu toții vor găsi aici o zonă liniștită și totodată apropiată de centru. Vor apela la arhitecți bine cotați în epocă, Ion D. Berindey sau John E. Berthet, așa că imobilele vor fi la nivelul opțiunilor lor estetice, dar și la nivelul social pe care-l aveau.

 

Micul Paris” este o parte din această poveste, pentru că dacă ne raportăm la „Micul Paris”, atunci ne gândim și la obiceiuri, obiceiuri care sunt regăsite în toate casele acestea, de la serate, întâlniri frecvente între membrii societății grupați de interese comune și de pasiuni similare. În anul 1886, Primăria Bucureștiului sistematizează strada, un motiv suplimentar pentru ca toți acești reprezentanți ai societății bucureștene să-și construiască case noi acolo”, continuă arhitectul.

Cine a fost colonelul Petre Macca?

Petre Macca a luptat în Războiul de Independență și a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militară” și Ordinul „Steaua României” în grad de ofițer, cea mai înalta distincție oferită de statul român. A mai fost decorat de Imperiul Austro-Ungar cu Ordinul Franz-Iosef în grad de comandor, iar cel Țarist i-a conferit Ordinul „Sfântul Stanislas”. Decorațiile pot fi văzute în tabloul votiv al bisericii din satul Miroși, dar și pe bustul său de pe cavoul de la Mănăstirea Pasărea. Ansamblul funerar, realizat de arhitectul Berindey, a fost profanat și devastat. Au fost furate elementele din bronz (lanțul si medalioanele perimetrale, stâlpii din bronz, jerba și capacul cavoului”.

Colonelul Macca

Casa Macca avea lift și trei sere cu plante exotice

Proiectul reședinței Macca îi aparține arhitectului de origine elvețiană John E. Berthet și datează din 1891. Arhitectul Ion D. Beryndei, nepotul Elenei Macca, este cel care aduce îmbunătățiri imobilului între anii 1911-1912. Pentru că doamna Macca avea în jur de 70 de ani, Berindey este preocupat de confort și introduce liftul (astăzi dispărut), aducând totodată modificări sistemului de încălzire și de ventilare.

Datele tehnice ale liftului sunt menționate în documentul distribuitorului, „Fabrica de Construcțiuni de Fer I. Haug”. Liftul avea „o iuțeală” de 20 de metri pe minut și putea transporta 300 de kilograme. Cabina era dotată cu „o bancă pentru șezut, geamuri, oglinzi, lampă electrica plus covor de linoleum”. Reședința era înzestrată și cu trei sere, două la parter, realizate încă din anul 1891, și una la etaj.

Plan-detaliu Casa Macca

„Casa a fost foarte bine concepută și nu a avut probleme structurale majore. Pereții și fundațiile sunt din zidărie de cărămidă, planșeele din grinzi de lemn, dar au și elemente metalice– profiluri metalice laminate care aduc un plus structurii. Probabil că acesta este motivul pentru care a rezistat foarte bine la toate cutremurele”, povestește arhitectul Petru Mortu.

A adăpostit un tezaur de o valoare unică

În anul 1932, Nicolae Iorga decide mutarea „Muzeului Național de Antichități” în Casa Macca, cu toate obiectele lui de mare preț și cele mai importante colecții, inclusiv Colecția generalului Mavros. Marele donator Mavros a fost Inspector General al Carantinelor de pe frontiera Dunării, funcție îndeplinită timp de 30 de ani, din anul 1829 până în 1859. A adunat obiecte antice, extrem de valoroase.

Saloanele somptuoase ale Micului Paris

Ca să vă faceți o idee, iată ce conține Colecția Generalului Mavros: „4000 de medalii și medalioane, un număr mic de medalioane istorice ale secolului al XV-lea, o colecțiune de statui, statuete, busturi și reliefuri, fragmente prețioase ale obiectelor vieții civile și militare, o colecțiune de vase etrusce, obiecte de ceramică veche, antichități egiptene, piedestale, obeliscuri, pietre de hotar cu inscripțiuni helene sau latine, din care unele sunt atât mai prețioase cu cât se raportează la istorie”, mai explică arhitectul.

Surse foto: B365, Via București, PMB

 

 

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Publicat in categoriile: Monden
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: