După ce a admis sesizările USR și PNL, care vizau neconstituționalitatea hotărârii prin care a fost înfiinţată comisia pentru verificarea activităţii şefului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu, CCR oferă și motivarea. Sesizarea organelor de cercetare penală nu poate avea ca temei refuzul unei persoane de a furniza informaţiile solicitate de o comisie parlamentară de anchetă, transmite Curtea.
„Curtea constată că sesizarea organelor de urmărire penală nu poate avea ca temei refuzul persoanelor invitate de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia comisiei documente sau mijloace de probă deţinute, care sunt utile activităţii comisiei, ci poate fi exclusiv consecinţa constatării, în urma coroborării datelor la care are acces comisia, a unor indicii/ suspiciuni/ presupuneri rezonabile cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către persoana invitată să se prezinte în faţa comisiei, neputându-se rezuma la faptul că nu s-a prezentat în faţa comisiei şi/ sau nu a prezentat documentele cerute. O interpretare contrară, dar care este rezultatul normei supuse controlului, încalcă principiul legalităţii incriminării (...) şi caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale”, se arată în motivare, potrivit agerpres.ro.
Conform aceleiaşi surse, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile care prevăd că „refuzul persoanelor invitate la comisia parlamentară de anchetă (...) poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală” au un caracter neclar şi ambiguu, putând genera interpretarea potrivit căreia prin hotărâre a Parlamentului se instituie o nouă infracţiune - cea de obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului.
„Curtea Constituţională a stabilit că, 'în materie penală, principiul legalităţii incriminării, nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar aceştia supunându-se sancţiunii penale'. Stabilirea conduitei care ar permite configurarea elementului material al laturii obiective a unei infracţiuni prin activitatea altor organe, decât Parlament - prin adoptarea legii (...) sau Guvern - prin adoptarea de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, în temeiul delegării legislative (...), încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul respectării obligatorii a legilor şi a supremaţiei Constituţiei. (...) Cu alte cuvinte, Parlamentul poate reglementa infracţiuni doar prin lege, în exercitarea funcţiei sale constituţionale de legiferare, iar nu prin hotărâri, în exercitarea funcţiei sale de control asupra altor autorităţi ale statului”, se precizează în motivare.
CCR a admis, pe 3 aprilie, sesizările PNL şi USR privind înfiinţarea Comisiei de anchetă a activităţii şefului SPP, Lucian Pahonţu.
Potrivit unui comunicat al CCR, transmis AGERPRES, plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere sesizările privind neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu, formulată de 56 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi de 22 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România.
Având în vedere obiectul celor două dosare, CCR a dispus conexarea lor, iar în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, a admis sesizările de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile hotărârii în cauză sunt neconstituţionale.