Comisia parlamentară specială privind legile Justiției, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a votat, la propunerea PSD si ALDE, modificări la articolele din Legea 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor în legătură cu actiunea în regres, unde s-a redefinit conceptul de eroare judiciară comisă de un procuror sau judecător.
Noua formulare vizează încălcarea normelor „de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei”.
În principal, schimbarea face referire la implicarea Inspectiei Judiciare în procedura acțiunii în regres.
Practic, Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență.
„Modificarile votate la art 96 privind actiunea in regres:
Art. 96 se modifică și va avea următorul cuprins:
"(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt in funcție, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiției acestora de la art. 991.
(3) Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției:
a) a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei;
b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.
(4) Dispozițiile alin. (3) se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de procedură penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul civil și Codul de procedură civilă.
(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.
(6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
(7) În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate în acțiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.
(8) Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare al acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.
(9) Competența de soluționare a acțiunii în regres revine, în primă instantă, sectiei civile a curții de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile în cadrul acestei curți sau la parchetul de pe lângă aceasta, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.
(10) Împotriva hotărârii pronunțate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la secția corespunzatoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, condiții, termene și proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor. Asigurarea va fi acoperita integral de catre judecator sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civila a judecatorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzata de exercitarea functiei cu rea-credință sau gravă neglijență.", se arată în propunerea de lege votată de membrii Comisiei.