Un răspuns al Comisiei Europene (CE) trimis Curţii Europene de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), arată că Instanţa supremă din România trebuie să respecte deciziile Curţii Constituţionale cu privire la modul de compunere a completurilor de judecată.
Documentul a fost dat publicității, ieri, de avocatul Veronel Rădulescu, iar demersul juridic pe lângă CE a fost făcut în cadrul sesizării CJUE din dosarul Gala Bute. Efectul, așa cum îl văd specialiștii în drept consultați de EVZ, este că dosarele în care a fost sesizată CJUE rămân suspendate, dar acest punct de vedere va cântări greu în fața Curții de la Luxembourg.
În contextul în care Înalta Curte ridică din oficiu problema sesizării CJUE în tot mai multe dosare – având drept consecință suspendarea proceselor – acest răspuns al CE este o primă confirmare din partea unui organism european că nu va interfera cu dreptul intern al unui stat membru.
„Acesta este răspunsul oficial al Comisiei Europene în dosarul nostru de la CJUE, care spune că instanţa naţională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, trebuie să respecte deciziile CCR, conform dreptului intern, pentru că dreptul UE nu interzice acest lucru. (...) În această situaţie, acest punct de vedere cântăreşte foarte mult în decizia CJUE, dar eu mi-aş dori ca acest punct de vedere să cântărească mult şi în deciziile ce urmează a fi date de completurile de la ICCJ, pentru că văd că se tot suspendă dosare şi se tot fac sesizări la CJUE, în condiţiile în care, iată, CE spune că ele nu sunt justificate”, a susţinut avocatul, care a estimat că CJUE va da până în primăvara anului viitor o decizie în acest caz”, a declarat avocatul Veronel Rădulescu.
Procesele rămân suspendate, până când...
Citește mai mult...
Un complet format din cinci judecători de la ICCJ a dispus, în data de 22 aprilie 2019, sesizarea CJUE în procesul în care Elena Udrea solicită anularea condamnării de 6 ani de închisoare primită în dosarul „Gala Bute”. Sesizarea conținea trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale, atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.
Avocatul Alexandru Morărescu a explicat pentru EVZ ce anume înseamnă acest prim răspuns dat de CE cu privire la completurile de la Înalta Curte și decizia CCR. „Efectul este în sensul în care Comisia Europeană – și ulterior și Curtea Europeană – constată ca nefiind în coliziune cu dreptul european obligația de respectare a deciziilor Curții Constituționale. Atenție, dosarele rămân suspendate până la momentul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene dă răspunsul. Aceasta este o recomandare, nu este obligatorie pentru CJUE. Pe de altă parte, nici nu este de ignorat. (…) Curți constituționale există în fiecare stat, iar hotărârea pe care o va da CJUE este obligatorie pentru toate statele”, a declarat avocatul Alexandru Morărescu.
Pe 3 iulie 2019, Curtea Constituțională a stabilit că există un conflict între Parlament și Instanța supremă cu privire la Completurile de trei judecători. Sesizarea a fost trimisă la CCR de Florin Iordache, deputat PSD și fost ministru al Justiției. Prin aceeași decizie, instanța de control constituțional a precizat și cale de urmat în vederea rezolvării conflictului juridic sesizat de Iordache: vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.